Marea Britanie anchetează un polițist suspectat că a fabricat probe cu AI în mai multe cazuri

Poliția din Derbyshire, Marea Britanie, a deschis o anchetă penală împotriva unui ofițer suspectat că ar fi folosit inteligența artificială pentru a crea „material probatoriu” în mai multe cazuri, sub acuzația de pervertire a cursului justiției. Investigația este derulată împreună cu Serviciul Regal de Procuratură, instituția care decide trimiterea în judecată în dosarele penale din Regatul Unit.

Concret, autoritățile britanice au confirmat existența unei suspiciuni privind folosirea unor sisteme AI pentru fabricarea de probe în mai multe dosare, dar nu au precizat câte cazuri sunt vizate, ce fel de probe ar fi fost create, dacă este vorba despre documente, imagini, înregistrări audio sau video, nici ce tehnologie ar fi fost folosită. Nu a fost anunțat nici gradul polițistului, nici vechimea sa în sistem. Iar ancheta este descrisă oficial drept una aflată „în stadiile incipiente”, ceea ce înseamnă că nu există, deocamdată, un termen public pentru primele concluzii.

Miza depășește cazul unui singur ofițer. Dacă suspiciunile se confirmă, orice dosar în care acele materiale au fost folosite ar putea fi contestat de apărare, reanalizat sau chiar compromis. Pentru sistemul judiciar, diferența este esențială: o probă obținută legal susține acuzarea, o probă fabricată poate pune sub semnul întrebării întregul dosar și, în unele situații, condamnări deja pronunțate.

Și încrederea publicului este afectată exact în punctul cel mai sensibil al justiției: autenticitatea probelor. Când o instituție de forță folosește tehnologie capabilă să genereze conținut credibil, problema nu mai este doar una tehnică, ci una de legalitate și control. Pentru orice stat, riscul este același: dacă nu este clar unde se oprește analiza asistată de AI și unde începe fabricarea de conținut, apărarea va contesta nu doar un document, ci credibilitatea instituției care l-a produs.

Autoritățile au retras ofițerul din activitatea operativă, dar nu au făcut arestări

O purtătoare de cuvânt a Poliției din Derbyshire a confirmat deschiderea dosarului penal și măsurile luate până acum.

„O investigație penală a fost lansată în legătură cu o acuzație de pervertire a cursului justiției, după presupusa utilizare a sistemelor AI de către un ofițer pentru a crea material probatoriu în mai multe cazuri.”

Potrivit Independent, același ofițer a fost retras din funcțiile de primă linie până la finalizarea verificărilor. Nu au fost efectuate arestări.

În aceeași declarație, reprezentanta poliției a arătat că instituția lucrează deja cu procurorii pentru a identifica efectul posibil asupra dosarelor în care acele materiale ar fi fost folosite.

„Forța lucrează îndeaproape cu Serviciul Regal de Procuratură în legătură cu orice cazuri potențial afectate, totuși, investigația este în stadiile incipiente, așa că nu sunt disponibile detalii suplimentare.”

Această formulare contează juridic. Ea arată că autoritățile nu verifică doar conduita unui angajat, ci și dacă există procese, trimiteri în judecată sau probe administrate în instanță care trebuie reevaluate. Numai că, fără numărul dosarelor și fără tipul exact de material contestat, dimensiunea reală a problemei nu poate fi încă măsurată.

Cazul apare exact când poliția britanică lansează un centru național dedicat AI

Ancheta a devenit publică în aceeași săptămână în care Marea Britanie a inaugurat PoliceAI, un nou centru național pentru utilizarea inteligenței artificiale în poliție. Coincidența pune presiune suplimentară pe autorități, fiindcă deschide simultan două discuții: cum poate ajuta AI la anchete și ce se întâmplă când aceeași tehnologie este folosită fără control.

La lansarea centrului, Alex Murray, directorul interimar al PoliceAI, a susținut nevoia unei folosiri prudente a tehnologiei.

„Crima și tehnologia evoluează rapid. Poliția trebuie să țină pasul prin adoptarea responsabilă a inteligenței artificiale pentru a prinde infractorii și a menține siguranța oamenilor.”

Diferența dintre „adoptare responsabilă” și fabricarea de probe este, însă, exact linia pe care acest caz o testează. În activitatea poliției, AI poate fi folosită pentru trierea datelor, recunoaștere de tipare sau analiză, dar nu poate înlocui proba autentică. Dacă un sistem generează conținut prezentat apoi ca probă reală, discuția nu mai este despre modernizare, ci despre alterarea actului de justiție.

Ce se știe și ce lipsește încă din datele publice

Informațiile confirmate oficial sunt puține și precise: există o anchetă penală, acuzația este de pervertire a cursului justiției, polițistul ar fi creat cu AI material probatoriu în mai multe cazuri, ofițerul a fost retras din activitatea de primă linie, iar procurorii analizează dosarele posibil afectate.

Dar lipsesc tocmai detaliile de care depinde impactul concret. Nu se știe câte dosare sunt vizate, dacă materialele au ajuns deja în instanță, dacă au stat la baza unor condamnări și nici dacă apărarea din acele cauze a fost notificată. Nu există încă informații publice nici despre eventuale precedente similare în Marea Britanie sau despre o dată estimată pentru încheierea verificărilor.

Pentru România, cazul este un reper util într-o dezbatere care abia începe. Folosirea AI în domenii sensibile, mai ales în justiție și aplicarea legii, nu ridică doar problema eficienței, ci și pe cea a trasabilității: cine a generat un conținut, cum poate fi verificat și ce control uman real a existat înainte ca acel conținut să devină probă. Fără astfel de garanții, orice avantaj tehnologic poate fi anulat de costul juridic al contestării.

Următorul pas anunțat oficial este continuarea anchetei penale aflate la început și verificarea, împreună cu Serviciul Regal de Procuratură, a tuturor cazurilor care ar putea fi afectate.