Marius Budăi prezintă argumentele pentru creșterea salariului minim brut
Marius Budăi, fost ministru al Muncii, a prezentat marți pe Facebook motivele pentru care ar trebui să se majoreze salariul minim brut pe țară, subliniind efectele benefice asupra economiei și crearea de noi locuri de muncă.
Argumente pentru Creșterea Salariului Minim Brut
– Un număr semnificativ de angajați cu normă întreagă câștigă sub nivelul minim necesar pentru a trăi decent, conform standardelor gospodăriilor de salariați. România se confruntă cu a doua cea mai mare rată de sărăcie în rândul angajaților cu normă întreagă din Uniunea Europeană, atingând 11,3%. Situația este și mai alarmantă pentru lucrătorii cu timp parțial, unde rata de sărăcie este de 63%, de patru ori mai mare decât media UE28.
– Creșterea salariului minim are un efect pozitiv asupra economiei. De exemplu, în 2019, o majorare de 9,5% (de la 1.900 lei la 2.080 lei), diferențiată în funcție de studii și vechime, a contribuit cu 0,8 puncte procentuale la PIB. O tendință similară a fost observată și în 2018, cu un impact de aproximativ 0,15 puncte procentuale.
– Conform teoriei salariilor eficiente, o majorare a salariului minim poate duce la creșterea productivității, în special în rândul angajaților mai puțin calificați. Între 2010 și 2018, datele Eurostat arată o creștere de 36,3% a productivității muncii pe persoană ocupată în România, iar productivitatea pe oră a crescut cu 40,3%. Aceasta a fost cea mai mare creștere din Uniunea Europeană și din țările OECD în ultimii opt ani.
– O majorare a salariului minim stimulează crearea de locuri de muncă în sectorul formal, reduce tendința angajaților de a părăsi acest sector și încurajează participarea la programele de formare profesională. De la 2013, numărul angajaților cu normă întreagă a crescut cu peste 600.000, în ciuda dublării salariului minim.
– Creșterea salariului minim are un impact favorabil asupra potențialului de dezvoltare economică pe termen lung, stimulând cererea agregată și, implicit, creșterea economică.
– Această majorare influențează pozitiv ocuparea tinerilor pe piața muncii. Analizele econometrice arată că o creștere de 1% a salariului minim a dus la o creștere de aproximativ 2% a ratei de ocupare a tinerilor, facilitând integrarea acestora pe piața muncii. În august 2019, numărul șomerilor tineri a atins un minim istoric de 39.000, iar rata șomajului a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimele trei decenii.
– Impactul creșterii salariului minim asupra inflației este minim, manifestându-se după un an. Analizele sugerează că o creștere de 1% a salariului net ar putea influența inflația cu doar 0,05%, cu un decalaj de aproximativ un trimestru, fără a lua în considerare alți factori.
– Este esențială majorarea salariului minim, având în vedere deficitul acut de forță de muncă. Această creștere nu este arbitrară, ci o necesitate dictată de dificultățile întâmpinate de angajatori în recrutarea de personal.
– Stabilirea unui salariu minim adecvat este crucială pentru a reduce inegalitățile în distribuția veniturilor naționale între muncă și capital. În timp ce în țările dezvoltate există o alocare echilibrată a veniturilor, în România doar 40% din PIB este destinat salariilor. De asemenea, intervenția publică pentru creșterea salariului minim a fost necesară pentru a corecta dezechilibrele cauzate de criză, care au afectat în mod disproporționat angajații.
– Este vital ca beneficiile creșterii economice să fie distribuite echitabil, asigurând mobilitatea socială. Analiza comparativă a salariului minim în euro arată că România are, în continuare, al treilea cel mai scăzut salariu minim din Uniunea Europeană.
Carta Socială Europeană subliniază importanța unei remunerații corecte pentru a asigura un trai decent pentru lucrători și familiile lor, sugerând că un salariu minim net mediu ar trebui să fie de cel puțin 60% din salariul mediu net.
– Fondul Monetar Internațional a concluzionat că, în cazul țărilor din Europa Centrală și de Est, un raport de 50% între salariul minim și salariul mediu nu generează efecte negative asupra ocupării și competitivității. În august 2019, salariul mediu brut era de 4.981 lei, iar salariul minim brut de 2.080 lei, ceea ce reprezintă 42%.
– Recomandările Comisiei Europene din 2015 sugerează un raport de 50% între salariul minim și salariul mediu.
În ceea ce privește tendințele politicii salariului minim, Spania a crescut salariul minim cu 22% în 2019 și își propune o majorare suplimentară de 25% până în 2023. Polonia susține o abordare similară, pledând pentru stoparea statutului de țară cu salarii mici și forță de muncă ieftină, având un salariu minim de 511 € în 2019, cu o proiecție de 924 € în 2023. Mulțumesc pentru atenție!”, a adăugat Marius Budăi pe Facebook.
Premierul Ludovic Orban a afirmat că stabilirea salariului minim în România trebuie să se bazeze pe o formulă de calcul stabilită de Uniunea Europeană în 2015, utilizând indicatori obiectivi. Orban a menționat că ultimele creșteri ale salariului minim sunt rezultatul unor intenții bine intenționate, dar care pot avea consecințe negative.
Sursa: Financiarul.ro.
