Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Externe

Măsuri de urgență pe tot globul după blocarea Strâmtorii Ormuz

Ioana Matei · 02 aprilie 2026 · Actualizat: 14:34
criză energetică globală

Criza energetică globală, provocată de războiul declanșat împotriva Iranului și închiderea Strâmtorii Ormuz, a determinat guvernele din întreaga lume să adopte măsuri de urgență fără precedent. Scăderea stocurilor de combustibil și creșterea accelerată a prețurilor la energie au împins statele să recurgă la raționalizarea carburanților și revenirea la cărbune. Blocarea acestei rute maritime, vitală pentru transportul global de petrol, a afectat rapid lanțurile de aprovizionare.

Uniunea Europeană sub presiune

În Uniunea Europeană, situația a dus la reducerea accizelor la carburanți, plafonarea prețurilor și, în unele state, chiar la amânarea tranziției energetice. E drept că la așa ceva nu se aștepta nimeni. Italia, de exemplu, a decis să întârzie eliminarea cărbunelui cu peste un deceniu. Iar Germania a propus menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune și accelerarea investițiilor în centrale pe gaze.

Mai multe guverne europene au introdus subvenții pentru a proteja consumatorii. Nemții au impus chiar o regulă strictă, prin care benzinăriile pot modifica prețurile o singură dată pe zi, o măsură menită să limiteze specula și volatilitatea excesivă.

SUA mizează pe producția internă

Statele Unite abordează criza energetică prin creșterea producției interne de petrol și gaze. Administrația americană continuă politica de extindere a extracției combustibililor fosili. Numai că sprijinul direct pentru populație rămâne limitat.

Washingtonul nu a ezitat să critice aliații europeni pentru lipsa de implicare în conflict. Ba chiar i-a încurajat să cumpere energie din Statele Unite.

Asia și Africa, lovite în plin

Asia se confruntă cu una dintre cele mai severe forme ale crizei. India, Japonia și Coreea de Sud și-au crescut producția de energie pe bază de cărbune, iar mai multe state din Asia de Sud-Est au introdus raționalizări și săptămâni de lucru reduse. Filipine a mers până acolo încât a declarat „urgență energetică națională” și își consolidează producția de cărbune. V-ați fi gândit că vom ajunge din nou aici?

În Africa, unde multe țări depind de importurile de combustibili, guvernele au fost nevoite să reducă taxele. S-au introdus subvenții și s-au plafonat prețurile pentru a limita impactul economic și social (unul deja uriaș) asupra populației.

Lucrurile sunt complicate.

Nici America de Sud nu scapă

Continentul sud-american nu a fost ocolit de efectele crizei. Deși unele guverne au evitat intervențiile directe, state precum Argentina și Chile au amânat majorări de taxe sau au înghețat tarifele la transportul public. Pana la urma, fiecare se descurcă cum poate.

Brazilia este parțial protejată. Asta se datorează utilizării pe scară largă a etanolului produs local, care îi oferă un oarecare grad de independență față de fluctuațiile pieței petrolului.

Un expert avertizează că, și în cazul redeschiderii Strâmtorii Ormuz, tulburările de pe piața energetică ar mai putea dura câteva luni.