Meta, dată în judecată de 26 de angajați după 8.000 de concedieri
Meta se confruntă cu un proces deschis de 26 de angajați după o rundă de 8.000 de concedieri, parte a unei reduceri de aproximativ 10% din personal anunțate în mai 2026. Reclamanții susțin la Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul de Nord din California că selecția nu a fost făcută de manageri, ci de instrumente de inteligență artificială care i-ar fi dezavantajat pe cei cu dizabilități sau aflați în concedii medicale și de familie.
În același interval, Janelle Gale (Chief People Officer) a anunțat tăierea a aproximativ 10% din angajați și înghețarea angajărilor pentru aproximativ 6.000 de roluri deschise.
Miza procesului trece de cei 26 de reclamanți. Dacă instanța le dă dreptate, cazul poate limita felul în care marile companii folosesc productivitatea măsurată digital și scorurile algoritmice în concedieri, mai ales când sunt implicați angajați din categorii protejate de lege.
Plângerea susține că Meta ar fi folosit un sistem numit intern „Metamate”, agenți „second-brain”, date de monitorizare a tastelor și a activității și tablouri de bord care clasificau oamenii în categorii precum „AI Native”, „AI First” și „AI Enabled”. Potrivit Arstechnica, reclamanții provin din California, Illinois, Washington, New York, Districtul Columbia, Pennsylvania și Florida, iar toți solicitaseră concedii sau acomodări pentru dizabilități în cele 24 de luni dinaintea selectării lor pentru concediere.
Reprezentanții legali ai celor 26 de angajați au descris astfel mecanismul contestat în plângerea depusă la tribunal:
„Meta nu a alcătuit lista de concedieri prin judecata chibzuită a managerilor care cunoșteau munca. În schimb, Meta a folosit o constelație de sisteme interne de inteligență artificială, inclusiv un sistem denumit intern «Metamate», agenți de tip «second-brain» antrenați de angajați, date de monitorizare a tastelor și a activității, tablouri de bord pentru utilizarea tokenurilor AI și clasificare și calibrare a performanței asistate algoritmic, pentru a puncta, clasifica și selecta angajații pentru includerea pe listă.”
Același document leagă direct aceste instrumente de situația celor aflați în concedii protejate sau cu dizabilități. Ideea centrală este simplă: cine nu putea produce aceleași date de activitate, randament sau consum de tokenuri AI risca să iasă mai prost la scor.
„Aceste instrumente se bazează pe date de intrare, evaluări de performanță, scoruri de calibrare, valori de productivitate și randament, evaluări «AI-native» și consumul de tokenuri AI, care, prin design, nu pot fi acumulate de un angajat aflat în concediu medical sau de familie protejat, sau al cărui randament este redus de o dizabilitate.”
În plângere apare și cazul unei femei care lucra ca om de știință și care a fost selectată pentru concediere în timp ce se afla în concediu de sarcină aprobat. Se întâmpla cu o zi înainte să i se rupă apa și cu doar două zile înainte de a naște.
Avocații reclamanților susțin că Meta nu ar fi scos din selecție persoanele aflate în concedii protejate și nici pe cele care solicitaseră acomodări. Ei mai afirmă că firma nu ar fi oprit procesul pentru o verificare individuală, neutră față de concediu și dizabilitate, deși asta ar fi cerut legea.
„Meta nu a neutralizat acele intrări pentru concediile protejate; nu a exclus persoanele aflate în concedii protejate sau pe cei care au solicitat acomodări din cohorta de selecție; și nu a pus sistemul pe pauză pentru revizuirea individualizată, neutră din punct de vedere al concediului și acomodării, pe care legea o cere. Rezultatul a fost că angajații care și-au luat concedii protejate au fost selectați disproporționat pentru concediere, pe baza unui punctaj care nu doar că a eșuat să țină cont de concediile lor protejate, dar în efect a penalizat angajații pentru exercitarea drepturilor lor legale la aceste concedii.”
Meta respinge acuzațiile. Un reprezentant al companiei a declarat pentru Arstechnica că „aceste afirmații sunt lipsite de temei și nu se bazează pe fapte” și că deciziile de management al forței de muncă și cele organizaționale „au fost și sunt luate de oameni, nu de AI”.
Compania și-a justificat reducerile prin nevoia de eficiență. Într-un memoriu intern, Janelle Gale a transmis: „Facem acest lucru ca parte a efortului nostru continuu de a conduce compania mai eficient și pentru a ne permite să compensăm celelalte investiții pe care le facem.”
Procesul nu a fost depus ca acțiune colectivă din cauza unei clauze de arbitraj. Cei 26 cer însă un audit independent și o ordonanță de urgență care să le protejeze posturile, compensațiile, beneficiile, dobândirea acțiunilor și statutul de concediu protejat pe durata arbitrajului individual.
Implicațiile folosirii datelor de productivitate
Pentru angajați, punctul sensibil din acest caz este felul în care sunt folosite datele interne de productivitate atunci când cineva a lipsit legal de la muncă sau lucrează cu limitări date de o dizabilitate. Plângerea leagă explicit evaluările de performanță, scorurile de calibrare, randamentul și consumul de tokenuri AI de riscul unei selecții defavorabile.
Verificarea umană a recomandărilor algoritmice
Pentru companii, dosarul pune sub presiune procedura de validare umană a unor recomandări generate algoritmic. Reclamanții contestă tocmai faptul că această verificare ar fi lipsit sau ar fi fost insuficientă. Legislația din California a fost deja actualizată prin Fair Employment and Housing Act pentru a interzice deciziile automatizate care produc discriminare.
Concedierile nu sunt încă finalizate, iar angajații sunt programați să înceapă să-și piardă locurile de muncă pe 22 iulie.
Citește și:
- 45.000 de posturi la stat, ținta Guvernului până la 1 iulie 2026. Cum arată valul de concedieri deja pornit în privat
- Acuzații grave pe scena politică. S-a aflat adevărul despre concedierile masive din administrație
- Cutremur pe piața auto europeană. Renault și Stellantis trec la concedieri masive în inginerie
