Mii de profesori au protestat în Piața Victoriei și spre Parlament. Ce cer Guvernului după promisiunile din 2023

Mii de cadre didactice din toată țara au protestat miercuri, la București, în Piața Victoriei și apoi în marș spre Parlament, reclamând că noua lege a salarizării și măsurile de austeritate schimbă în rău atât veniturile din școli, cât și condițiile de lucru promise după greva generală din 2023.

În practică, nemulțumirea nu se rezumă la o formulă de calcul dintr-o lege. Profesorii vorbesc despre pierderea normei de hrană, despre o normă didactică mai mare, despre clase cu peste 30 de elevi și despre riscul tăierii unor sporuri precum cel de dirigenție sau cel neuropsihic. Față de angajamentele negociate în 2023, protestatarii spun că proiectul aflat acum în discuție merge în sens invers.

Miza nu este doar una salarială. Dacă orele cresc, iar numărul de elevi din clasă urcă, presiunea se mută direct în școală: mai puțin timp pentru fiecare copil, mai multă muncă administrativă pentru profesori și un sistem care devine mai puțin atractiv pentru cei care ar vrea să intre în învățământ sau să rămână acolo.

Dar tocmai aici apare tensiunea cea mai mare. O parte dintre profesorii veniți la protest spun că promisiunile făcute după greva din 2023 au fost asumate politic de PSD și PNL, iar schimbarea liderilor nu ar trebui să anuleze acele angajamente.

Profesorii spun că pierd bani și primesc clase mai mari

Daniela Ivan, profesoară din județul Teleorman, a descris miercuri, la protestul din București, efectele pe care le vede deja sau se teme că le va vedea în venitul lunar și în munca de zi cu zi.

„Norma de hrană ni s-a luat. Ni s-a mărit norma didactică. La clasă avem peste 30 de elevi. Acum vor să ne ia și sporul de dirigenție, care este o muncă suplimentară. Nu știți câte hârtii se fac la dirigenție. Vor să ne ia sporul neuropsihic. Dar, în primul și în primul rând, supraaglomerarea claselor.”

Mesajul ei arată și de ce tema depășește interesul strict al angajaților din sistem. Pentru familiile cu copii, o clasă mai aglomerată înseamnă mai puțină atenție individuală, iar pentru școli înseamnă profesori încărcați cu mai multe ore și mai multe sarcini (inclusiv administrative, nu doar de predare).

Și starea de spirit din stradă a fost una de neîncredere. Aceeași profesoară a spus că nu se așteaptă la o schimbare rapidă: „Nu cred că se va rezolva nimic. Am încercat mereu, liderii noștri au fost la discuții, dar nu, nu cred că se va rezolva nimic.”

Mariana Drumna, educatoare din Ilfov, a legat problema salariilor de volumul de muncă din afara clasei. Ea a arătat că sporurile contestate de profesori nu sunt privite ca un adaos arbitrar, ci ca plata pentru responsabilități suplimentare.

„Este foarte greu; foarte multe comisii din care cadrele didactice trebuie să facă parte, iar volumul mult de muncă duce la multe nemulțumiri.”

Educatoarea din Ilfov a avertizat și asupra efectului pe termen lung asupra recrutării. „Oamenii bine calificați nu vin pe salariul derizoriu din învățământ, ci merg mai departe”, a spus ea, explicând că un sistem cu salarii mici și multe sarcini de secretariat pierde competiția cu alte domenii.

Promisiunile din 2023 sunt invocate ca reper, nu doar ca slogan

Potrivit Adevarul, una dintre cererile centrale ale protestului este respectarea înțelegerilor făcute după greva generală din 2023, când grila de salarizare din educație ar fi fost negociată și asumată de PSD și PNL. Față de acel moment, când presiunea din stradă adunase și un protest estimat la 20.000 de persoane pe 17 iunie 2023, profesorii spun acum că proiectul actual nu le mai oferă garanțiile promise.

Paul A., profesor din județul Hunedoara, a pus în discuție și subfinanțarea sistemului. El a invocat pragul legal de 6% din PIB pentru educație și a spus că alocarea actuală este „mai puțin de jumătate”. Chiar dacă nu a indicat o valoare exactă, comparația arată dimensiunea nemulțumirii: între nivelul prevăzut de lege și banii care ajung efectiv în sistem ar exista o diferență de peste 50%.

„E inadmisibil să promiți, prin lege, alocarea a 6% din PIB pentru educație și să aloci mai puțin de jumătate. Singurele măsuri de austeritate luate anul trecut au fost cele din educație. Și nu au lovit în profesori, în primul rând, au lovit în elevi. Cu mai mulți elevi la clasă, nu are nimeni nimic de câștigat; mai multe ore pentru profesori înseamnă profesori care nu mai au instrumente, în momentul de față, pentru a-i coordona pe elevi.”

Același profesor a legat direct disputa actuală de înțelegerile politice din timpul grevei: „Grila de salarizare în educație este negociată din timpul grevei din 2023. Două partide politice și-au asumat-o, PSD și PNL. Nu contează că acum sunt alți conducători politici. O promisiune se respectă. Actuala lege nu avantajează pe nimeni.”

Boicotul examenelor rămâne o presiune, dar sprijinul pare limitat

Un alt punct urmărit atent de părinți este dacă protestele pot ajunge din nou la blocarea examenelor naționale. Datele disponibile până acum nu arată o decizie luată în acest sens.

Dan Năparu, profesor din Tulcea, a spus miercuri că un referendum în rândul cadrelor didactice ar fi avut loc, dar că nu a strâns susținerea majorității pentru boicotarea examenelor. Fiind o informație prezentată de un participant la protest, fără un rezultat oficial publicat, ea rămâne la nivelul acestei declarații.

„Nu, nu de asta suntem aici. S-a făcut un referendum, colegii nu au fost de acord cu boicotarea acestor examene”, a afirmat profesorul din Tulcea. Iar această precizare contează pentru familiile elevilor: presiunea sindicală există, însă sprijinul intern pentru forma cea mai dură de protest nu pare, deocamdată, majoritar.

Numai că nemulțumirea rămâne puternică. Mariana Drumna, educatoare din Ilfov, a sugerat că lipsa de sprijin pentru deplasarea la protest ar putea avea consecințe când vine vorba de implicarea în examene: „De la noi, din unitate, trebuia să fim vreo nouă fete care veneau la protest, dar ni s-a spus că prioritatea sunt copiii… Drept pentru care nici noi nu vom veni din timpul nostru liber pentru a sprijini examenele. Să le țină dânșii.”

Pe fond, profesorii reclamă că negocierile sunt blocate și de incertitudinea politică. Dan Năparu a rezumat această așteptare astfel: „Speranțe slabe, că deocamdată nu știm cu cine să vorbim, că nu avem guvern. Cel mai bun lucru ar fi să se înțeleagă politicienii, să avem un guvern și după aceea putem să negociem. Aceste proteste erau stabilite de mult timp.”

Până acum, nu a fost anunțată oficial o reacție a Guvernului sau a Ministerului Educației la revendicările formulate miercuri în Piața Victoriei și în marșul spre Parlament.