Ministerul Mediului înăsprește pedepsele pentru infracțiunile de mediu până la 20 de ani de închisoare

De la sancțiuni considerate insuficient de descurajatoare la nivelul Uniunii Europene, România pune acum în dezbatere un proiect care urcă pedeapsa maximă la 20 de ani de închisoare pentru infracțiunile de mediu. Vârful de pedeapsă se aplică atunci când fapta are ca urmare moartea unei persoane.
Consecința imediată este o creștere abruptă a riscului penal și financiar pentru cei vizați. Pe lângă închisoare, proiectul Ministerului Mediului majorează substanțial și sancțiunile pentru persoanele juridice, printr-o valoare a unei zile-amendă cuprinsă între 500 și 25.000 de lei.
Miza este dublă. Pentru responsabilii direcți, proiectul ridică plafonul până la 20 de ani de detenție. Pentru companii, lovește în zona în care până acum poluarea putea rămâne rentabilă: amenda. Ținta declarată sunt entitățile poluatoare și „mafiile de mediu”, cu presiune directă asupra operatorilor care distrug ecosisteme ori poluează grav apa, aerul sau solul.
Proiectul pune și o agravare clară pe hartă. Săvârșirea unei infracțiuni într-o arie naturală protejată devine circumstanță agravantă. Iar textul reglementează distinct formele de criminalitate de mediu de gravitate excepțională asociate conceptului de „ecocid”.
Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului, a anunțat marți, într-un comunicat transmis de instituție, că proiectul este pregătit pentru următoarea etapă legislativă.
„Pregătim un proiect de lege complet, pentru a fi promovat imediat ce România va avea un Guvern cu atribuţii depline. Este una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani în materia combaterii criminalităţii de mediu. Un proiect ambiţios pentru a lupta contra mafiilor de mediu. Pentru faptele care distrug ecosisteme, poluează grav apa, aerul sau solul şi pun în pericol viaţa oamenilor, sancţiunile trebuie să fie proporţionale cu efectele produse. Poluarea gravă şi distrugerea naturii nu pot rămâne afaceri profitabile, în care câştigurile sunt mari, iar riscul juridic este nesemnificativ”, a declarat Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului.
Schimbarea vine pe fondul unei probleme pe care Bruxellesul a cuantificat-o deja. Evaluările recente de la nivelul Uniunii Europene arată, potrivit digi24.ro, că numărul cauzelor de criminalitate de mediu investigate și soluționate a rămas redus, iar sancțiunile existente nu au fost proporționale și suficient de descurajatoare. Acesta este contextul în care a fost adoptată Directiva (UE) 2024/1203, pe care România trebuie să o transpună în acest an.
Dar proiectul aflat acum în dezbatere nu clarifică public, în forma prezentată, lista concretă a noilor infracțiuni introduse pentru transpunerea directivei. Nici definiția exactă a „ecocidului” din formularea românească și nici numărul maxim de zile-amendă aplicabile unei companii nu sunt detaliate aici, deși valoarea unei zile-amendă este fixată între 500 și 25.000 de lei.
Riscul penal și financiar pentru companii și administratori crește
Pentru firme, semnalul util este simplu: proiectul mută miza din zona unei sancțiuni suportabile în zona unui risc care poate deveni destabilizator, tocmai prin majorarea valorii zilei-amendă până la 25.000 de lei. Pentru administratorii și responsabilii direcți, pragul de atenție este și mai clar în cazurile cu efecte grave asupra vieții oamenilor, unde pedeapsa poate ajunge la 20 de ani.
Arii naturale protejate, considerate circumstanțe agravante
Și locul faptei contează mai mult decât până acum. Dacă infracțiunea este comisă într-o arie naturală protejată, proiectul tratează acest element ca circumstanță agravantă. Asta schimbă imediat calculul pentru operatorii care desfășoară activități cu impact asupra pădurilor, apelor, solului sau aerului în astfel de zone.
Pasul următor este deja fixat politic și tehnic. Proiectul va fi promovat pentru adoptare imediat ce România va avea un Guvern cu atribuții depline, iar pentru cei vizați de noile reguli schimbarea concretă este că o faptă de poluare gravă va veni cu un risc penal mai mare și cu amenzi semnificativ crescute față de regimul actual.
Citește și:
- Infracționalitatea generală a scăzut în Constanța, dar strada și violența domestică rămân probleme
- Locuitorii din două cartiere ar fi fost împiedicați să circule liber. Cine sunt suspecții vizați de 21 de percheziții
- Doar 1 caz din 200 de viol în UE ajunge la condamnare. Ce este în joc pentru protecția femeilor și pentru justiție














