Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Economie

Miza acordului SUA-Iran trece prin Strâmtoarea Hormuz. Europa și România pot câștiga doar dacă dispar taxele

Ramona Badea ·
Miza acordului SUA-Iran trece prin Strâmtoarea Hormuz. Europa și România pot câștiga doar dacă dispar taxele

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat vineri, 12 iunie 2026, la televiziunea de stat iraniană, că proiectul unui acord preliminar cu Statele Unite pentru încheierea războiului ar putea fi semnat de la distanță în zilele următoare, după finalizarea negocierilor. Documentul ar urma să trateze două puncte sensibile: blocada navală impusă de SUA și administrarea viitoare a Strâmtorii Hormuz.

Pe scurt, miza imediată nu este doar diplomatică, ci și economică. Dacă strâmtoarea este redeschisă fără taxe, transportul maritim de petrol ar deveni mai fluid, iar costurile de asigurare ar putea scădea față de perioada de război. Dacă Iranul își impune condiția privind taxarea navelor, acordul se complică exact în punctul care contează pentru piețe, pentru că Washingtonul și alte state consideră acest sistem o încălcare a dreptului internațional.

Pentru Europa, inclusiv pentru România, diferența se vede în lanț. Costuri mai mici pe ruta petrolului înseamnă presiune mai redusă asupra prețurilor la energie și asupra transportului maritim, într-un moment în care orice scumpire în această zonă ajunge mai departe în facturile companiilor și în prețurile de consum. Numai că, deocamdată, nu a fost anunțat niciun text agreat public care să arate cum ar fi rezolvat conflictul privind taxele.

Iranul anunță semnarea digitală a acordului, dar menține condiția taxării navelor

Abbas Araghchi, ministrul iranian de Externe, a prezentat vineri, 12 iunie 2026, calendarul pe care îl vede Teheranul pentru finalizarea documentului. Formula aleasă ar evita, cel puțin în prima etapă, o ceremonie politică clasică și ar permite anunțarea rapidă a unei înțelegeri, dacă ultimele detalii sunt închise.

„De îndată ce etapele finale ale negocierilor noastre vor fi finalizate, acest acord va fi semnat și anunțat. Semnarea va avea loc inițial digital. Fiecare parte va semna de la distanță. După aceea, se va anunța că acest memorandum de înțelegere a fost semnat de ambele părți. Acest lucru s-ar putea întâmpla în zilele următoare. Sunt foarte optimist.”

Dar optimismul anunțat de Teheran vine cu o condiție care poate bloca semnătura. Iranul vrea ca viitorul acord să îi permită să perceapă taxe navelor care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, taxă justificată de partea iraniană prin serviciile oferite pe durata trecerii.

Abbas Araghchi a rezumat această poziție astfel: „Vor fi costuri implicate, iar aceste costuri trebuie plătite.”

Potrivit France24, acest sistem de taxe a fost impus de Iran în timpul războiului. Statele Unite și alte națiuni îl consideră contrar dreptului internațional, ceea ce explică de ce acesta a devenit unul dintre cele mai sensibile puncte ale negocierii, chiar dacă Teheranul vorbește deja despre stadiile finale.

Impactul economic al unui acord cu sau fără taxe în Strâmtoarea Hormuz

Un acord care ar redeschide imediat Strâmtoarea Hormuz fără taxe vamale ar avea efectul cel mai clar pentru comerțul internațional: transport mai rapid, risc mai mic pentru operatorii maritimi și costuri de asigurare mai reduse decât în perioada de conflict. Față de scenariul menținerii taxelor, varianta fără costuri suplimentare ar fi mai favorabilă pentru importatorii europeni de energie.

Iar dacă taxele rămân, o parte din beneficiul economic al detensionării s-ar pierde. Chiar și în absența confruntării militare, armatorii și comercianții ar trebui să includă noile costuri în tarifele de transport, iar acestea s-ar transmite mai departe. Pentru România, impactul nu ar veni direct dintr-o decizie politică la București, ci prin prețurile energiei și ale bunurilor transportate pe rute dependente de stabilitatea din Golf.

Nu este clar, din informațiile publicate până acum, care ar fi nivelul acestor taxe, cum ar urma să fie calculate și ce mecanism juridic ar permite compatibilizarea lor cu dreptul internațional. Nici calendarul invocat de Abbas Araghchi, „zilele următoare”, nu a fost detaliat printr-o dată exactă.

Contextul regional: mesaje contradictorii și informații neconfirmate

Tabloul regional rămâne contradictoriu. Presa iraniană a relatat că unele condiții ale unei posibile înțelegeri de încetare a focului cu SUA ar include 60 de zile de negocieri pentru un acord nuclear, eliberarea activelor iraniene înghețate și încetarea permanentă a războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban. Aceste elemente nu au fost confirmate oficial de partea americană.

Și reacția politică de la Washington, cel puțin la nivel public, nu indică o atmosferă liniștită. Președintele SUA, Donald Trump, a publicat un mesaj critic la adresa „iranienilor foarte lipsiți de onoare”, după relatările venite din Iran despre un presupus acord.

În paralel, un grup de hackeri legat de Iran, Handala, a susținut că a piratat drone FBI și a amenințat că va viza Cupa Mondială din 2026. Nu există, în datele făcute publice până acum, o confirmare oficială care să lămurească amploarea incidentului sau efectele sale operative.

Franța reiterează importanța soluției celor două state

Vineri, 12 iunie 2026, în Franța, grupuri ale societății civile israeliene și palestiniene au cerut comunității internaționale să nu abandoneze soluția celor două state. Reuniunea a adus laolaltă miniștri de externe și înalți oficiali din zeci de țări, alături de reprezentanți ai societății civile, la un an de la Declarația de la New York susținută de ONU, care a fixat o foaie de parcurs pentru statalitatea palestiniană.

Declarația respectivă a dus la recunoașterea unui stat palestinian de către aproximativ o duzină de țări, inclusiv Franța, Marea Britanie și Canada. Pentru Paris, menținerea subiectului pe agenda publică în timpul războiului este și un semnal că pacea regională nu se reduce la dosarul SUA-Iran.

„Am putea găsi toate motivele din lume să renunțăm. Dar voi sunteți aici! Mărturiile voastre singure sunt motive de speranță și acțiune.”

Jean-Noël Barrot, ministrul de Externe al Franței, a mai spus la întâlnirea cu 250 de reprezentanți ai societății civile israeliene și palestiniene: „Franța refuză să lase partea războiului să prevaleze asupra părții păcii.”

Următorul pas concret anunțat de partea iraniană rămâne semnarea digitală a memorandumului de înțelegere, fără o dată precisă, dar plasată de Abbas Araghchi în „zilele următoare”.