marți, 09 iunie 2026 Columbus27°CParțial noros

Caută în Jurnalul Național

Politică

Motorina va atinge 10 lei pe litru chiar și fără război avertizează un expert

Silviu Ungureanu · 19 martie 2026 · Actualizat: 07:46
pret motorina

Combustibilii la pompă se scumpesc pe zi ce trece, benzina standard cu 10 bani pe litru, iar motorina standard cu 15 bani. Iar veștile proaste nu se opresc aici. Expertul în energie Dumitru Chisăliță avertizează că motorina va atinge pragul de 10 lei pe litru, indiferent de evoluția conflictelor geopolitice.

O prognoză sumbră

Scenariul este unul pesimist, chiar și în cele mai optimiste condiții. „Chiar dacă războiul s-ar încheia mâine, motorina va atinge pragul de 10 lei/litru și va avea un preț mare tot timpul anului”, spune expertul. Acesta consideră că strategia statului de a nu interveni este o greșeală economică majoră, fiind necesară o acțiune rapidă. Scopul nu este controlul pieței, ci de a „preveni distorsiuni majore care lovesc direct economia reală”.

În opinia sa, „piața motorinei din România se află exact într-un astfel de moment, iar strategia actuală a autorităților – așteptarea pasivă ca piața să se autoregleze – riscă să producă efecte economice mai costisitoare decât beneficiile fiscale obținute pe termen scurt”.

Motorina atinge 10 lei pe litru în timp ce transportatorii cer reducerea accizeiRecomandăriMotorina atinge 10 lei pe litru în timp ce transportatorii cer reducerea accizei

Paradoxul prețurilor internaționale

La prima vedere, lucrurile par simple. Petrolul se tranzacționează acum la 110-112 dolari pe baril, iar motorina pe piețele internaționale la 1.150-1.180 dolari pe tonă. Într-un scenariu ipotetic în care conflictul geopolitic s-ar încheia mâine, prognozele pentru finalul anului 2026 indicau valori de 87 dolari pe baril la petrol și 850 dolari pe tonă la motorină. Și totuși, cum se poate ca prețul la pompă să crească în continuare?

Chiar dacă s-ar opri războiul, prețul la pompă nu s-ar opri din creștere. „Prețul motorinei ar crește continuu înca minim 3 săptămâni, depășind prețul psihologic de 10 lei pe litru”, arată analiza. O eventuală scădere ulterioară nu ar duce prețul sub 9 lei pe litru până la finalul lui 2026. Asta ar însemna prețuri mult mai mari decât în 2025, estimările arătând că țițeiul ar fi mai scump cu 42%, iar motorina importată cu 45% în decembrie 2026 față de decembrie 2025.

Calculele nu mint.

Războiul dronelor atinge un nou nivel. Cifrele atacului uriaș care a vizat MoscovaRecomandăriRăzboiul dronelor atinge un nou nivel. Cifrele atacului uriaș care a vizat Moscova

Simulările arată că, și în absența oricărei intervenții a statului, prețul motorinei la pompă tot ar putea atinge pragul de 10 lei pe litru în luna aprilie 2026.

De ce plătim atât de mult?

Hai să vedem, pe bune, din ce e format prețul. Doar 32-38% reprezintă costul efectiv al petrolului și al rafinării. În schimb, aproximativ 30% este acciza, iar TVA-ul adaugă încă 19% la prețul final (restul fiind constituit din costuri de distribuție, logistică și marjele comerciale). În practică, asta înseamnă că mai mult de jumătate din prețul motorinei este determinat direct de fiscalitate.

Efect de domino în economie

Dar impactul nu se oprește la buzunarul șoferului. Agricultura, transporturile și construcțiile sunt lovite în plin. „Luna aprilie este momentul în care cererea de motorină în agricultură crește abrupt. Semănatul, pregătirea solului și aplicarea fertilizanților determină o creștere a consumului de motorină agricolă cu 20-40% față de media anuală. În paralel, sectorul transporturilor intră într-o perioadă de activitate intensă, iar construcțiile accelerează odată cu încălzirea vremii. Rezultatul este o presiune suplimentară pe piața motorinei exact în momentul în care fermierii au cea mai mare nevoie de combustibil.”

Prețurile la pompă au explodat din nou. Cât a ajuns să coste un litru de benzină și motorinăRecomandăriPrețurile la pompă au explodat din nou. Cât a ajuns să coste un litru de benzină și motorină

Un fermier nu poate amâna lucrările, iar la un preț de 9,5 lei pe litru, costul combustibilului pentru sectorul agricol poate depăși 15-18 miliarde de lei anual. Scenariile probabile sunt sumbre: reducerea suprafețelor cultivate sau diminuarea lucrărilor agricole, ambele ducând la scăderea producției.

„Motorina este combustibilul dominant pentru transporturi, logistică și utilaje industriale. În transportul rutier, combustibilul reprezintă 30-40% din costul total de operare. În agricultură, ponderea motorinei în costurile de producție poate ajunge la 15-25%, iar în construcții la 10-20%. asa ca, creșterea puternică a prețului motorinei are un efect multiplicator asupra întregii economii. Costurile logistice cresc, prețurile alimentelor se majorează, iar proiectele de construcții devin mai scumpe. Într-o economie deja vulnerabilă la inflație, acest mecanism poate adăuga creșteri între 5% și 10% la prețurile finale ale unor bunuri și servicii”.

Statul, singurul câștigător?

Și, paradoxal, statul pare a fi unul dintre puținii beneficiari direcți. „Pe măsură ce prețul motorinei crește, crește automat și venitul din TVA. De exemplu, la un preț de 8 lei/litru, TVA-ul încasat de stat este de aproximativ 1,38 lei/litru. Dacă prețul mediu in anul 2026 este de cca 9,5 lei/litru, TVA-ul crește la aproximativ 1,64 lei/litru. Diferența de aproape 0,3 lei pentru fiecare litru înseamnă venituri fiscale suplimentare substanțiale. Având în vedere consumul anual de aproximativ 8-9 miliarde de litri de motorină în România, această diferență poate aduce la buget aproximativ 500 milioane de euro în plus în anul 2026.”

Numai că acest câștig este o iluzie, avertizează expertul. „Beneficiul fiscal pe termen scurt este depășit de pierderile economice pe termen mediu. Dacă producția agricolă scade din cauza costurilor ridicate cu combustibilul, pierderile pot depăși 1-1,5 miliarde de euro. La acestea se adaugă costurile indirecte generate de inflație și de creșterea generalizată a costurilor de producție în economie, de sărăcirea populației. Astfel, statul ar putea câștiga câteva sute de milioane de euro din taxe, dar economia ar putea pierde de câteva ori mai mult. (…) Iar atunci când costurile reale ale acestei inacțiuni vor deveni evidente, câștigul fiscal aparent de câteva sute de milioane de euro va părea, retrospectiv, o economie falsă”, scrie Dumitru Chisăliță.