Muncitorii străini, blocați la ghișee. Birocrația transformă amnistia într-eșec pentru IGI.

Zeci de mii de muncitori străini din România se află într-o situație imposibilă, prinși între intențiile legislative și realitatea de la ghișeele Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Deși Guvernul a aprobat recent o ordonanță pentru regularizarea situației acestora, birocrația și atitudinea funcționarilor transformă un proces teoretic simplu într-un coșmar.

Miza este uriașă atât pentru bugetul statului, care pierde sume importante din taxe neplătite, cât și pentru piața muncii, dependentă de forța de muncă din Asia. Oamenii care au venit legal în România și au ajuns în ilegalitate, adesea din vina angajatorilor, se lovesc de un sistem care, în loc să îi ajute să reintre în legalitate, îi tratează ca pe niște infractori.

Amnistia teoretică și blocajul practic

La finalul lunii aprilie, Guvernul a adoptat OUG 32/2026, primul program de regularizare a muncitorilor străini aflați în ilegalitate. Pe hârtie, lucrurile par clare: cei intrați cu viză de muncă, fără decizie de returnare, pot merge la IGI pentru a-și declara adresa și a reintra în legalitate. Contextul este unul presant, având în vedere numărul mare de muncitori din Nepal, Bangladesh, Sri Lanka, India sau Pakistan ajunși în afara legii din cauza birocrației sau a angajatorilor.

Dar lucrurile se complică imediat ce ajung la ghișeu. Așa cum arată Antena3 într-un reportaj detaliat, primul obstacol este o declarație pe propria răspundere pe care muncitorii trebuie să o completeze. Aceasta le cere să precizeze unde au locuit și pentru cine au muncit fără forme legale.

„Tu ești între ciocan și nicovală. Te-au ajutat niște oameni, te-au angajat fără acte, te-au sprijinit să stai, să-ți plătești datorii. Și acum tu le scrii numele și prenumele într-un document oficial. Ce se întâmplă cu datele alea, ?” – Anatolie Coșciug, cercetător

Dacă declară adevărul, riscă să își bage angajatorii în probleme penale. Dacă mint, riscă sancțiuni. Iar dacă lasă spațiul gol, dosarul le este respins. Și statul nu explică ce va face cu aceste mii de declarații.

Atitudinea funcționarilor și intervenția voluntarilor

Pe lângă procedurile neclare, muncitorii se confruntă cu o atitudine ostilă. Funcționarii îi tratează adesea cu suspiciune, folosind replici de genul „Tu ești ilegal aici”. Pentru a contracara această atitudine, s-au format grupuri de voluntari care însoțesc migranții la IGI.

Prezența unui cetățean român schimbă vizibil dinamica de la ghișeu. Voluntarii, printre care și studenți sau profesori, pun presiune pe funcționari doar prin simpla lor asistență. Migranții, speriați și debusolați, caută sprijinul cuiva care cunoaște limba și legea.

„Uneori pur și simplu apelează la noi doar ca să-i susținem. Vor să simtă că e cineva care vorbește limba acestei țări, care știe legea și care se poate bate, între ghilimele, pentru ei.” – Georgiana Bădescu, coordonator program de migrație CRJ

Abuzurile angajatorilor și lipsa de comunicare a statului

Problema nu se oprește la birocrație. Există anchete DIICOT care vizează angajatori ce mențin deliberat migranții în ilegalitate pentru a evita plata taxelor. Mai mult, o practică răspândită este reținerea ilegală a pașapoartelor și permiselor de ședere de către angajatori, blocând astfel posibilitatea muncitorilor de a aplica pentru regularizare.

Iar când sunt prinși, sancțiunile sunt disproporționate: migrantul este deportat, în timp ce angajatorul primește doar o amendă. Cum să depună plângere un om care nu are bani de avocat și se teme de expulzare?

Situația este agravată de refuzul autorităților de a comunica cu cei afectați sau cu organizațiile neguvernamentale. În alte state europene, precum Germania, există registre ale asociațiilor de profil care sunt consultate constant. La noi, solicitările de clarificare rămân adesea fără răspuns.

Dacă Ministerul Afacerilor Interne va clarifica procedurile și va instrui personalul IGI pentru a aplica ordonanța în spiritul ei. Până atunci, mii de oameni continuă să depindă de ajutorul voluntarilor pentru a naviga un sistem care pare făcut să îi respingă.