Năsui explică falimentul Damen Mangalia – statul a pus idioți cu carnet de partid
Deputatul USR Claudiu Năsui a criticat dur managementul de stat, comparând falimentul șantierului naval Damen Mangalia cu succesul Damen Galați. El susține că singura diferență dintre cele două companii, care au funcționat în condiții identice de piață, este implicarea politică în firma ajunsă la insolvență.
„De ce a dat faliment Damen Mangalia în timp ce Damen Galați nu doar că e pe profit dar tocmai a produs primul «port-drone» din Europa? Asta e întrebarea cheie pe care ar trebui să și-o pună guvernul Bolojan”, a transmis deputatul joi, într-o postare pe Facebook.
El a exclus din start varianta ca angajații sau condițiile economice generale să fie de vină.
Într-adevăr, ambele șantiere navale funcționează în aceeași țară, sunt supuse acelorași reglementări și au activat sub aceiași politicieni la putere. totusi, unul a ajuns să aibă salariile plătite de stat înainte de a eșua, în timp ce celălalt face performanță. „Sunt oamenii din Galați mai buni decât cei din Mangalia? Foarte probabil că nu. Diferența a fost alta”, a adăugat Năsui.
Management privat vs. numiri politice
Potrivit lui Claudiu Năsui, explicația reală stă în modelul de administrare. Șantierul din Galați a funcționat pe principii 100% private, unde investitorii erau direct interesați de profit și își asumau pierderile. În schimb, la Mangalia, statul a acționat conform unui tipar deja cunoscut în companiile pe care le controlează.
„Diferența de fond dintre cele două companii este că una a fost privată, pe când cealaltă a fost de stat… Iar statul s-a comportat mereu cu compania așa cum fac politicienii cu toate companiile de stat”, a scris deputatul.
Mai exact, Năsui acuză numirile politice făcute în funcții de conducere, care au subminat compania din interior. El susține că aceste persoane au fost mai preocupate de beneficii personale decât de soarta șantierului naval. „Au pus acolo diverși idioți cu carnet de partid… și au fost invariabil interesați mai degrabă de căpușare prin diverse firme decât de bunăstarea companiei”, a punctat politicianul.
Acest mod de operare a avut consecințe directe asupra viabilității companiei. Interesul pentru investiții a fost minim, deoarece nimeni nu dorea să bage bani într-o firmă „căpușată de stat”. Lipsa investițiilor, combinată cu managementul defectuos orientat spre interese de grup, a condus treptat la degradarea activității. „Ei bine toate astea lasă efecte pe termen lung și inevitabil duc la faliment”, a explicat Năsui.
Cine plătește nota de plată
Deputatul USR a detaliat și diferența fundamentală în ceea ce privește asumarea riscurilor financiare. În cazul unei companii private, precum cea de la Galați, succesul aduce profit investitorilor, iar eșecul le aduce pierderi directe, pe care și le asumă integral.
„Investițiile acolo erau 100% private. Dacă mergea bine activitatea, investitorii ieșeau pe profit. Dacă nu, sufereau pierderi”, a notat Năsui.
Însă la companiile de stat, logica este complet diferită.
Aici, pierderile nu sunt suportate de politicienii care au numit managerii sau de directorii înșiși. Nota de plată pentru managementul defectuos și pentru deciziile greșite ajunge în final la toți cetățenii, prin bugetul public. „Dar la stat cine să suporte pierderile? Politicienii care nu dau din banii lor? Doar contribuabilul”, a conchis Claudiu Năsui.
