NATO pregătește 140 de miliarde de euro pentru Ucraina până în 2027. Cum se mută nota de plată spre Europa și Canada

Statele europene membre NATO și Canada urmează să își asume la summitul Alianței de săptămâna viitoare un pachet de ajutor militar pentru Ucraina de 140 de miliarde de euro până la sfârșitul anului 2027, potrivit unor surse diplomatice. Angajamentul vine într-un moment în care sprijinul gratuit al SUA s-a redus, iar presiunea de finanțare se mută tot mai clar spre capitalele europene.

70 de miliarde de euro ar urma să fie mobilizate până la sfârșitul anului curent, iar alte 70 de miliarde de euro în anul viitor. Din total, 60 de miliarde de euro reprezintă contribuția Uniunii Europene pentru 2026 și 2027, câte 30 de miliarde de euro anual, iar restul de 80 de miliarde de euro ar urma să vină din bugetele proprii ale statelor europene membre NATO și ale Canadei până la sfârșitul lui 2027.

Pentru statele europene, inclusiv pentru cele de pe flancul estic, miza nu este doar una politică. Este o mutare bugetară de amploare: o parte tot mai mare din costul susținerii militare a Ucrainei este preluată de Europa și Canada, în condițiile în care președintele american Donald Trump refuză să mai ofere gratuit ajutor militar Kievului și acceptă doar vânzări. Asta schimbă raportul de forțe în interiorul Alianței și pune presiune directă pe bugetele naționale de apărare.

Pentru România, implicația practică este una de prudență fiscală și strategică, nu de cifră anunțată oficial deocamdată. Contribuția exactă a statului român la acest pachet nu apare în informațiile disponibile până acum, la fel cum nu este precizat nici calendarul concret al plăților pentru cele 80 de miliarde de euro din bugetele naționale și nici împărțirea exactă între state. Cititorul interesat de efectul intern are, totuși, un punct clar de urmărit: formalizarea angajamentului la summit va deschide etapa în care guvernele vor trebui să transforme promisiunea politică în alocări bugetare.

Uniunea Europeană acoperă 60 de miliarde de euro, dar garanțiile nu sunt asumate de toate statele

Componenta europeană de 60 de miliarde de euro este structurată ca un împrumut pentru 2026 și 2027 care nu va trebui rambursat de Ucraina decât dacă Rusia îi va plăti reparații de război. Garanțiile pentru acest împrumut vor fi oferite de statele UE care au acceptat mecanismul, cu excepția Ungariei, Cehiei și Slovaciei.

Această formulă arată două lucruri. Primul: sprijinul nu mai este gândit doar ca livrare de armament, ci și ca arhitectură financiară pe termen mai lung. Al doilea: unitatea politică a UE există la nivel general, dar nu este completă când vine vorba despre asumarea riscului financiar.

Nu au fost prezentate până acum reacții oficiale ale Ungariei, Cehiei și Slovaciei în legătură cu refuzul de a garanta împrumutul. Nici tipurile exacte de ajutor militar care vor fi prioritizate prin acest nou angajament nu sunt detaliate în informațiile publice de până acum.

Europa cumpără și din SUA pentru Ucraina, printr-un mecanism nou

Pe lângă fondurile trecute direct prin bugetele europene, a fost creat mecanismul PURL, Lista de Necesități Prioritare pentru Ucraina, prin care țările europene membre NATO și Canada cumpără arme și muniții din Statele Unite pentru a fi trimise Ucrainei. Este un indiciu relevant despre felul în care Alianța încearcă să compenseze schimbarea de poziție de la Washington.

Potrivit digi24.ro, fondurile pentru pachetul de 140 de miliarde de euro vor proveni în principal de la membrii europeni ai NATO. Asta înseamnă că Europa nu doar completează lipsa sprijinului gratuit american, ci preia o parte mai mare din sarcina operațională a războiului de uzură purtat de Ucraina.

Și pentru industria europeană de apărare, acest lucru schimbă datele problemei. Presiunile pentru accelerarea producției și a livrărilor, mai ales pentru sisteme de apărare antiaeriană, cresc într-un moment în care ofensiva rusă din estul Ucrainei continuă, iar linia frontului din Donețk rămâne sub presiune.

Mesajul către Rusia este strategic, dar costul cade pe bugetele aliate

Angajamentul va fi formalizat la summitul NATO la care va participa și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Obiectivul declarat este transmiterea unui semnal către Rusia că Alianța rămâne fermă în susținerea Ucrainei și că sprijinul nu este limitat la reacții de moment.

Predictibilitatea contează aici aproape la fel de mult ca suma. Pentru Kiev, un calendar care pune pe masă 70 de miliarde de euro până la sfârșitul anului curent și încă 70 de miliarde de euro anul viitor oferă o bază de planificare militară într-un război prelungit. Pentru statele contributoare, însă, predictibilitatea înseamnă obligații întinse pe mai mulți ani și spațiu bugetar mai mic pentru alte priorități.

Dar impactul nu este doar contabil. Pentru țările de pe flancul estic al NATO, inclusiv România, susținerea Ucrainei este legată direct de propria securitate. Dacă apărarea ucraineană rezistă, presiunea militară rusă rămâne mai departe de frontiera estică a Alianței. Dacă livrările întârzie sau finanțarea se fragmentează politic, riscul strategic pentru regiune crește.

Contextul explică de ce acest pachet apare acum. Rusia a fost acuzată de atacuri aeriene masive asupra infrastructurilor civile, iar Volodimir Zelenski l-a acuzat pe Vladimir Putin că pregătește un nou atac masiv. În același timp, declarațiile lui Donald Trump despre reducerea sprijinului SUA pentru NATO au adăugat incertitudine pentru statele europene, inclusiv pentru România, în privința capacității de apărare colectivă.

Summitul NATO de săptămâna viitoare este momentul în care acest angajament ar urma să fie oficializat, în prezența lui Volodimir Zelenski.