Netanyahu cere oprirea ajutorului militar american de 3,8 miliarde dolari. Planul pe 10 ani
Premierul israelian Benjamin Netanyahu vrea să schimbe radical relația financiară istorică pe care țara sa o are cu Statele Unite ale Americii. Liderul de la Ierusalim a anunțat oficial intenția de a renunța complet la asistența militară americană, evaluată în prezent la 3,8 miliarde de dolari pe an. Decizia marchează o schimbare majoră de paradigmă pentru politica externă și de apărare din Orientul Mijlociu.
Planul pe zece ani cerut de guvernul israelian
Netanyahu a explicat clar că tranziția trebuie să înceapă imediat, fără perioade lungi de așteptare. Într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes” de la postul de televiziune CBS, difuzat duminică, el a detaliat viziunea sa pentru următorul deceniu de colaborare transatlantică.
„Vreau să reduc la zero sprijinul american pentru Israel”, a spus premierul în cadrul interviului.
Cifrele vorbesc de la sine.
Pentru a sublinia urgența acestei decizii, liderul israelian a repetat ideea pe parcursul discuției televizate. „Vreau să reduc sprijinul american pentru Israel la zero”, a declarat el într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes” de la CBS, difuzat duminică.
Iar planul nu este unul lăsat pentru viitorii lideri politici sau pentru viitoarele administrații. Liderul guvernului a subliniat că procesul de decuplare financiară trebuie demarat chiar din acest moment.
„Să începem acum și să ducem la bun sfârșit acest proiect în următorul deceniu, în următorii zece ani, dar vreau să începem acum. Nu vreau să aștept următorul Congres. Vreau să începem acum”, a adăugat Netanyahu în cadrul interviului pentru CBS.
Până la urmă, graba premierului arată o dorință clară de independență strategică față de deciziile politice de la Washington.
Banii negociați de administrația Barack Obama
În prezent, SUA acordă Israelului asistență militară în valoare de 3,8 miliarde de dolari pe an. Acești bani este o bază financiară uriașă pentru achizițiile de tehnică militară de ultimă generație și pentru susținerea operațiunilor de securitate curente.
Sumele actuale sunt livrate conform unui acord pe 10 ani (negociat inițial de administrația fostului președinte american Barack Obama) care a stabilit plafoanele de finanțare garantată pentru armata israeliană. Acest pact diplomatic și militar se întinde până în anul 2028.
Așa cum arată datele publicate de Mediafax într-o analiză recentă a subiectului, renunțarea la aceste fonduri sigure este un pariu economic major pentru Ierusalim.
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul apărării?
Dar lucrurile nu se opresc la o simplă tăiere de fonduri din partea americanilor. Banii respectivi vor trebui înlocuiți cumva din bugetul intern al statului israelian, o provocare directă pentru Ministerul de Finanțe care va trebui să găsească noi resurse pentru armată.
Proiecte comune în loc de asistență financiară directă
Dincolo de tăierea banilor, strategia implică o transformare a modului în care cele două state colaborează militar. Netanyahu a mai precizat în interviul pentru emisiunea „60 Minutes” de la CBS că se așteaptă la o extindere a cooperării militare dintre SUA și Israel în următorii ani.
Să fim serioși, Israelul nu vrea să rupă legăturile cu Pentagonul. Guvernul caută pur și simplu să treacă de la statutul de stat asistat financiar la cel de partener de afaceri tehnologice și militare la nivel global.
„Vreau să propun proiecte, proiecte comune în domeniul informațiilor, al armamentului și al apărării antirachetă. Cred că Israelul este, după cum știți, un lider mondial în acest domeniu”, a conchis Netanyahu.
Și exact aici se află cheia întregii strategii guvernamentale. Domeniul apărării antirachetă a generat deja tehnologii vândute pe piețele internaționale, iar transformarea asistenței în parteneriate de cercetare ar putea aduce profituri mult mai mari pe termen lung pentru companiile israeliene de armament.
Impactul declarațiilor de la CBS
Momentul ales pentru acest anunț nu este deloc întâmplător. O emisiune de calibrul „60 Minutes” oferă o platformă uriașă pentru a transmite mesaje directe nu doar Casei Albe, ci și publicului american plătitor de taxe.
Când premierul discută despre reducerea dependenței financiare, el se adresează indirect și politicienilor de la Washington care dezbat anual bugetele de asistență externă. Discuțiile despre banii trimiși peste hotare generează mereu polemici aprinse în Congresul SUA.
Numai că o astfel de schimbare structurală necesită aprobări legislative complexe peste ocean și negocieri dure între diplomați. Acordul actual de finanțare de 3,8 miliarde de dolari expiră oficial abia în anul 2028.
