Nicușor Dan evită un răspuns despre consultările NATO după atacurile din Marea Neagră

Președintele României, Nicușor Dan, nu a precizat dacă va solicita consultări în baza Articolului 4 din tratatul Alianței Nord-Atlantice (NATO), deși jurnaliștii i-au adresat trei întrebări pe această temă joi, 15 octombrie, și vineri, 16 octombrie. După atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră, șeful statului a promis un răspuns al României și a anunțat că va solicita din nou ajutor aliat împotriva dronelor.

Dronele rusești au lovit nave comerciale aflate în apele teritoriale românești și bulgare, provocând avarii și ucigând membri ai echipajelor, potrivit G4Media. Liderii de la București și Sofia au discutat în ultimele zile despre aceste atacuri.

Joi, în timpul conferinței de presă susținute la Bruxelles, în marja Consiliului European, președintele a fost întrebat dacă incidentul reprezintă un atac deliberat împotriva suveranității României și dacă va cere activarea Articolului 4.

„Pentru că au trecut relativ puține ore și vrem să avem toate datele despre exact ce s-a întâmplat. Dar evident că o să există o reacție”, a răspuns Nicușor Dan, președintele României.

Jurnalistul a revenit cu o întrebare explicită despre mecanismul de consultare al Alianței. „O să existe o reacție a statului român”, a adăugat șeful statului.

Tot joi, întrebat dacă există indicii privind responsabilitatea Rusiei, Dan a spus că nu dorește să formuleze concluzii înaintea constatărilor definitive și că acestea vor veni în scurt timp, conform Epoch Times România. El a amintit demersurile pentru obținerea echipamentelor necesare protecției pe Dunăre și a explicat că o discuție similară se poartă acum pentru Marea Neagră.

Vineri, la Bruxelles, întrebarea despre Articolul 4 i-a fost adresată din nou, într-un interviu pentru Bloomberg TV: „Este o presiune crescândă a Rusiei în regiune, în Estonia, în țările baltice, Polonia. Rusia încearcă să tensioneze relațiile din interiorul societăților europene pentru a diminua sprijinul acestor țări pentru Ucraina. Răspunsul nostru trebuie să fie că vom continua să susținem Ucraina”, a declarat Dan.

Consultările pot fi cerute de un singur aliat

Articolul 4 îi dă oricărui stat membru dreptul să ceară convocarea Consiliului Atlanticului de Nord, unde aliații adoptă deciziile politice, dacă apreciază că securitatea, independența politică sau integritatea sa teritorială sunt amenințate. Pentru a porni consultările, nu are nevoie de acordul celorlalte state.

Procedura permite evaluarea amenințării, schimbul de informații clasificate și stabilirea unor măsuri comune de prevenție. Acestea pot include întărirea prezenței pe flancul estic, mutarea unor trupe sau transmiterea unui mesaj politic către un alt stat. Consultările nu declanșează automat o intervenție militară, dar pot conduce la măsuri militare de descurajare.

Articolul 5 privește apărarea colectivă: o agresiune armată împotriva unui membru este considerată îndreptată împotriva întregii Alianțe. Dan a fost întrebat și despre posibilitatea invocării Articolului 4, precum și despre pericolele unei dezbateri privind Articolul 5.

„Cred că principalul factor este, desigur, presiunea tot mai mare din partea Rusiei, așa că nu este vorba doar de acel eveniment, ci de ansamblul evenimentelor care au loc în Europa, în Estonia, în țările baltice, în Polonia”, a răspuns președintele.

Referindu-se la tensiunile din societățile europene, Dan a spus că Rusia încearcă să le provoace pentru a diminua sprijinul acestor țări pentru Ucraina. Răspunsul, a adăugat el, trebuie să fie continuarea susținerii Ucrainei.

Surse politice care au discutat cu G4Media explică prudența Bucureștiului prin dorința de a nu banaliza mecanismul. Acestea invocă solidaritatea demonstrată deja de majoritatea aliaților în 2025, după solicitarea României de sprijin împotriva incursiunilor dronelor rusești deasupra Dunării.

În istoria NATO, începută în 1949, au fost cerute oficial de nouă ori consultări în temeiul Articolului 4. Cele mai multe solicitări au venit din Turcia și din țările de pe flancul estic. Lista de mai jos cuprinde singurul precedent al României, urmat de exemplele Poloniei și Estoniei:

• La 24 februarie 2022, în dimineața invaziei ruse la scară largă în Ucraina, România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania și Slovacia au cerut simultan consultări. A urmat decizia de întărire imediată a prezenței militare aliate pe flancul estic.
• În 2025, Polonia a recurs la această procedură după încălcarea spațiului său aerian de către Rusia.
• Tot în 2025, Estonia a activat mecanismul în urma încălcării spațiului său aerian de către Rusia.

Ajutorul cerut acoperă perioada până la sosirea echipamentelor

Solicitarea de sprijin împotriva dronelor privește intervalul până când România va primi echipamentele militare avute în vedere. Anunțul urmează incidentului de joi, când o navă a fost lovită în apropiere de Sulina, potrivit Mediafax.

Despre poziționarea amenințărilor față de granițele țării, Dan a declarat: „Ne aflăm în aceeași situație ca și anul trecut, când am avut sute de drone aeriene în apropierea frontierei de pe Dunăre. Acum le avem la frontiera terestră”.

În interviul de vineri, președintele a vorbit și despre prezența a sute de drone în Marea Neagră, comparând situația cu traversările spațiului aerian românesc din zona Dunării în anul precedent.

România a participat prin NATO la proiectul european SAFE, a explicat șeful statului. Despre fondurile pentru dotare, acesta a precizat: „Avem aici o investiție de 13 miliarde de euro în echipamente militare”.

El a amintit cum a fost solicitat sprijinul anterior: „Le-am cerut aliaților noștri, înainte ca tot acel echipament să ajungă în România, să ne ajute cu anumite capacități pentru a contracara acele atacuri. Și am făcut-o, în cazul unor țări importante din alianță”.

Dan s-a declarat optimist că aliații vor răspunde favorabil și noii cereri. Vineri, a anunțat că România va solicita din nou mijloace militare pentru contracararea atacurilor.

Joi, la Bruxelles, președintele s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu Rumen Radev. La final, nu a fost anunțată oficial nicio măsură de sprijin, ci a fost exprimată doar solidaritatea, potrivit G4Media.

România dorește să găzduiască prin rotație comandamentul pentru Marea Neagră

Un alt subiect discutat în cadrul Alianței privește comandamentul pentru Marea Neagră, găzduit de mai mulți ani de Turcia. Joi, Dan a explicat că România dorește o rotație care să privească și țara gazdă, nu numai conducerea militară.

Bucureștiul urmărește, de asemenea, obținerea unui sprijin european pentru realizarea unui centru de securitate civilă împreună cu Bulgaria. Președintele a spus că va insista ca problemele de securitate din regiunea Mării Negre să fie cuprinse în concluziile Consiliului European, reuniune desfășurată la Bruxelles în zilele de 15 și 16 octombrie.