Oana Țoiu a obținut sprijinul Poloniei după cele 3 drone doborâte în 3 zile

Trei drone au fost doborâte în trei zile consecutive săptămâna trecută. După această succesiune de incidente, ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat luni condamnarea fermă a Poloniei pentru încălcările spațiului aerian românesc de către Rusia.

România obține astfel un sprijin politic explicit pe Flancul Estic. Oana Țoiu a discutat luni cu omologul său polonez, Radosław Sikorski, despre recentele intrări ale dronelor rusești în spațiul aerian național. Au discutat și despre coordonarea răspunsului în NATO și Uniunea Europeană.

Miza depășește incidentul militar punctual. Repetarea acestor incursiuni pune la încercare capacitatea de reacție a armatei române și a aliaților. Politic, slăbește încrederea publică și crește riscul unei escaladări la granița estică a NATO. De aceea, mesajul Varșoviei arată o tentativă de a construi un front comun româno-polonez, cu rol de descurajare și de presiune diplomatică asupra Moscovei.

Oana Țoiu, ministra Afacerilor Externe, a sintetizat discuția într-un mesaj public, relatat de Mediafax.

„Omologul meu polonez, Radek Sikorski, mi-a transmis poziția clară a Poloniei, de condamnare fermă a recentelor incursiuni ilegale în spațiul aerian al României. Am discutat despre performanța piloților Armatei Române și despre fragmentele dronei rusești recuperate de pe teritoriul nostru, despre răspunsul diplomatic al țărilor noastre față de Federația Rusă, consolidarea pachetelor de sancțiuni europene, coordonarea strânsă în cadrul NATO și intensificarea colaborării între statele de pe Flancul Estic, o prioritate diplomatică și militară comună.”

Intervenția NATO după doborârea dronei de tip Shahed

Episodul cel mai clar din această serie a avut loc vineri, 24 iulie, când o dronă de tip Shahed a fost doborâtă de un F-16 românesc lângă comuna Padina, județul Buzău. Traseul ei a traversat Sulina, Brăila, Fetești și Buzău. Pentru interceptare, au fost ridicate de la sol două aeronave Eurofighter Typhoon italiene și două avioane F-16 românești. Acest lucru arată că reacția a avut sprijin direct de la NATO.

O a doua dronă a fost doborâtă sâmbătă, aproape de graniță. O a treia a fost doborâtă duminică, lângă Sulina. Nu s-au făcut publice, deocamdată, detalii despre tipul, traseul exact sau locul precis al doborârii acestor două aparate.

După incidente, Ministerul Afacerilor Externe a convocat ambasadorul Federației Ruse la București. Discuția cu partea poloneză arată că răspunsul nu se limitează la protestul bilateral. Acesta include coordonarea sancțiunilor europene și o poziție comună pe Flancul Estic.

Unde se mută coordonarea dintre Marea Baltică și Marea Neagră

Dincolo de incidentele aeriene, Oana Țoiu a anunțat și o înțelegere convenită de miniștrii de externe din UE, cu accent pe securitatea maritimă. Termenul acoperă cooperarea dintre statele de la Marea Baltică și cele riverane Mării Negre. Este un culoar de securitate între două zone de presiune directă la frontiera estică europeană.

„La nivelul Uniunii Europene, am agreat în cadrul celui mai recent Consiliu al Miniștrilor de Externe o coordonare intensificată pentru securitatea maritimă între țările baltice și cele riverane Mării Negre, domeniu în care Polonia joacă un rol esențial.”

Partea română a indicat direcția politică a coordonării, nu și măsurile concrete care vor rezulta. Dar semnalul este relevant pentru București. Discuția despre dronele care au intrat în spațiul aerian românesc este acum legată și de dosarul mai larg al securității regionale, nu tratată ca o succesiune de incidente izolate.

Ministra de externe a legat această apropiere și de relația bilaterală cu Polonia, invocând o continuitate strategică între cele două state.

„România și Polonia au o tradiție de peste un secol de sprijin reciproc, inaugurată prin alianța defensivă interbelică din 1921. Înțelegerea și asumarea istoriei comune ne oferă o viziune clară pentru viitor.”