Nicușor Dan cere la Bruxelles un buget UE mai mare pentru 2028-2034. Ce vrea România pentru agricultură și investiții

Președintele Nicușor Dan a anunțat, la Bruxelles, că România intră în negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene cu o poziție clară: mai mulți bani la nivel european și reguli mai flexibile pentru folosirea lor în perioada 2028-2034. Mesajul vine într-o fază încă timpurie a discuțiilor, când statele membre își caută aliați și încearcă să își fixeze din timp prioritățile.

În practică, miza pentru România este dublă. Pe de o parte, Bucureștiul vrea ca fondurile pentru agricultură și coeziune să rămână consistente, adică să nu fie împinse în plan secund față de alte capitole ale viitorului buget. Pe de altă parte, cere ca banii europeni să vină cu mai multă libertate de utilizare, cu termene mai largi și cu o contribuție europeană mai mare la proiecte, față de formula actuală în care presiunea pe cofinanțare apasă bugetul național.

Negocierile despre cadrul financiar multianual 2028-2034 abia intră în faza în care se conturează taberele. Iar România nu se prezintă singură. Țara noastră coordonează grupul celor 16 state numit „Prietenii Coeziunii”, o alianță care susține menținerea finanțării europene pentru agricultură și pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre state și regiuni.

Pentru publicul din România, traducerea este directă: dacă aceste capitole rămân bine finanțate, există spațiu mai mare pentru investiții locale și pentru susținerea agriculturii. Dacă ponderea lor scade, competiția pentru bani devine mai dură, iar proiectele naționale ajung să depindă mai mult de bugetul intern.

România încearcă să își fixeze poziția înainte ca marile negocieri să intre în faza dură

Nicușor Dan a explicat, la Bruxelles, că discuțiile sunt încă la început, dar tocmai această etapă contează pentru statele care vor să intre în negociere cu o voce mai puternică.

„Întotdeauna a fost greu să armonizezi pozițiile a 27 de state. Suntem acum în procesul în care statele încep să se alieze pentru obiective comune.”

Șeful statului a spus că România a avut un rol de coordonare în interiorul grupului celor 16. Potrivit Mediafax, el a precizat că reuniunea liderilor „Prietenilor Coeziunii” a fost coordonată împreună cu Giorgia Meloni înaintea reuniunii Consiliului European, iar acest format ar urma să continue înaintea fiecărui Consiliu European.

„Prin munca deosebită a colegilor noștri de aici, România a coordonat grupul celor 16 state, așa-numiții Prieteni ai Coeziunii, pentru a ajunge la o poziție comună de negociere pe elemente extrem de importante. Împreună cu doamna Meloni am coordonat reuniunea liderilor acestui grup și vom continua înaintea fiecărui Consiliu European.”

Detaliul are greutate diplomatică. Nu este vorba doar despre participarea la o discuție, ci despre încercarea de a strânge în jurul aceleiași poziții 16 state, într-o Uniune cu 27 de membri. Cu alte cuvinte, România încearcă să intre în negocierile bugetare nu ca beneficiar izolat, ci ca parte a unui bloc care poate apăra două capitole sensibile: agricultura și coeziunea.

Banii ceruți de România vizează două zone care ating direct investițiile și agricultura

Președintele a spus explicit că obiectivul este un buget european „cât mai mare”. Asta înseamnă că România vrea să protejeze exact liniile de finanțare de care depind investițiile în dezvoltare regională și o parte importantă a sprijinului pentru agricultură.

„Obiectivul nostru este ca bugetul Uniunii Europene să fie cât mai mare. Interesul nostru este ca fondurile pentru agricultură și coeziune să rămână consistente, pentru că astfel putem reduce decalajele de dezvoltare față de statele mai avansate ale Uniunii.”

Aici se află și miza economică. Dacă fondurile de coeziune rămân consistente, România are o șansă mai bună să acopere diferențele de dezvoltare față de statele mai avansate din UE. Dacă finanțarea pentru politica agricolă comună rămâne puternică, presiunea pe ferme și pe sectorul agricol intern este mai mică. Datele publicate până acum nu arată ce poziție adoptă celelalte state membre, mai ales cele mai dezvoltate, și nici nu precizează cum s-ar traduce în sume nominale o contribuție europeană mai mare la proiectele românești.

Dar direcția este limpede: Bucureștiul încearcă să evite un scenariu în care viitorul buget mută accentul dinspre coeziune și agricultură spre alte priorități, iar statele care au încă decalaje mari de recuperat ar rămâne cu mai puțin spațiu financiar.

Guvernul vrea mai multă libertate la investiții și termene mai lungi pentru cheltuirea banilor

Nu doar volumul banilor este în joc. România cere și schimbarea regulilor după care acești bani pot fi folosiți. Nicușor Dan a spus că statele ar trebui să aibă o marjă mai mare în stabilirea priorităților naționale, în raport cu recomandările Comisiei Europene.

„Noi vrem ca fiecare țară, cunoscându-și mai bine nevoile, să își definească cât mai liber programul național. Susținem o flexibilitate mai mare în raport cu recomandările Comisiei Europene și o libertate sporită în stabilirea investițiilor prioritare”, a afirmat președintele Nicușor Dan.

Practic, România spune că decizia despre ce proiecte intră în față ar trebui să stea mai mult la nivel național. Pentru administrația centrală și pentru beneficiarii de fonduri, asta ar putea însemna o adaptare mai rapidă a investițiilor la nevoi locale sau sectoriale. Numai că informațiile disponibile până acum nu detaliază ce formă ar urma să ia această flexibilitate și nici calendarul exact al negocierilor pentru întregul cadru financiar 2028-2034.

Șeful statului a invocat și prelungirea perioadelor în care fondurile pot fi folosite după încheierea exercițiului bugetar, după modelul exercițiului 2014-2020, ale cărui fonduri au putut fi utilizate până la finalul anului 2023. Pentru proiectele întârziate, acesta este un punct esențial: un termen mai lung poate face diferența între finalizare și pierderea banilor.

Și Bucureștiul mai cere ceva: avansuri mai mari pentru proiecte și o contribuție europeană mai ridicată. Efectul ar fi unul imediat asupra finanțelor publice. Cu cât partea plătită de UE este mai mare, cu atât statul român trebuie să acopere mai puțin din surse proprii în faza de implementare.

„Un alt interes al nostru este ca avansurile pentru proiecte și procentele de finanțare europeană să fie cât mai mari. Cu cât contribuția europeană este mai ridicată, cu atât presiunea asupra bugetului național este mai redusă”, a spus Nicușor Dan.

România susține și reducerea condiționalităților legate de anumite obiective de mediu. Datele publicate nu precizează care sunt exact aceste condiționalități și nici impactul lor concret, dincolo de ideea unei utilizări mai flexibile a fondurilor.

Cele mai importante negocieri se poartă, în această etapă, în jurul capitolelor pentru agricultură, coeziune și competitivitate economică, iar Nicușor Dan a anunțat că formatul de coordonare al grupului „Prietenii Coeziunii” va continua înaintea fiecărui Consiliu European.