Nouă foști polițiști de la Secția 16 află pe 9 iulie decizia definitivă.

Nouă foști polițiști de la Secția 16 din Capitală vor afla hotărârea definitivă în procesul în care sunt judecați pentru lipsire de libertate în mod ilegal și tortură, după fapte comise în urmă cu 6 ani, în 2020. La ultimul termen au fost susținute apărările în apelurile formulate atât de inculpați, cât și de Parchet împotriva hotărârii pe fond.

Mai precis, inculpații care, potrivit acuzației, au participat direct la agresiune au cerut achitarea sau constatarea intervenirii prescripției, invocând Decizia nr. 8/2025 din 16 iunie 2025 a Înaltei Curți privind competența DGA. Cei trimiși în judecată pentru că ar fi asistat la agresiune au susținut că erau agenți tineri și că nu au intervenit din cauza presiunii exercitate de superiorul lor, Viorel Șeicaru.

Miza trece dincolo de soarta penală a celor nouă foști polițiști. Dosarul pune în discuție două tipuri de răspundere care contează direct pentru încrederea publică în forțele de ordine: răspunderea celui care lovește și răspunderea celui care vede și nu oprește. Iar decizia definitivă va arăta cum sunt tratate în instanță acuzațiile de tortură și lipsire de libertate atunci când autorii sunt chiar polițiști.

Apărarea a contestat chiar încadrarea de lipsire de libertate

La termenul din 4 iunie 2026, una dintre liniile de apărare a fost că inculpații, fiind polițiști, nu ar putea răspunde pentru lipsire de libertate în mod ilegal în condițiile prezentate de acuzare. Avocații unor inculpați au susținut: „inculpații erau polițiști, astfel că nu pot fi acuzați de lipsire de libertate”.

Un alt argument a vizat efectele Deciziei nr. 8/2025 din 16 iunie 2025 a Înaltei Curți, invocată în legătură cu competența DGA. Dacă instanța va da greutate acestei apărări, consecința practică pentru dosar ar putea fi una majoră, pentru că discuția nu mai privește doar faptele din 2020, ci și felul în care au fost făcute actele de urmărire penală.

Unul dintre inculpați a cerut să nu fie judecat „doar în baza emoției naționale”. Tot la ultimul termen, un polițist inculpat a susținut că fapta sa ar putea fi încadrată „cel mult de complicitate la purtare abuzivă”.

Cei acuzați că au asistat la agresiune au invocat presiunea superiorului

O altă parte a apărării a fost construită în jurul relației dintre agenții tineri și superiorul lor. Un avocat al unuia dintre inculpați a afirmat în sala de judecată că „Viorel Șeicaru îi teroriza pe tinerii agenți din subordine”.

Argumentul contează fiindcă încearcă să separe rolurile din teren: cine ar fi ordonat, cine ar fi executat și cine ar fi rămas pasiv din teamă. Pentru opinia publică, aici este unul dintre punctele sensibile ale dosarului. Dacă simpla prezență la o agresiune comisă de colegi sau superiori nu atrage o răspundere clară, semnalul pentru instituție este diferit față de situația în care instanța stabilește că și inacțiunea are consecințe penale.

Acuzarea descrie o agresiune de circa 30 de minute, pornită de la controlul măștii

Faptele pentru care cei nouă foști polițiști sunt judecați datează din noaptea de 31 august 2020 spre 1 septembrie 2020. Atunci, Mihai Ionuț Ghiorghe și Nicolae Teodor Gheorghe au fost opriți pe stradă pe motiv că nu purtau măști de protecție, au fost încătușați și duși pe un câmp, unde ar fi fost bătuți timp de jumătate de oră și supuși unor tratamente degradante.

Printre aceste tratamente, acuzarea a indicat urinarea pe una dintre victime și închiderea celeilalte într-o mașină în care a fost pulverizat spray lacrimogen. Durata agresiunii, de aproximativ 30 de minute, dă și măsura acuzației: nu este vorba despre un incident de câteva secunde, ci despre o succesiune de acte care, dacă vor fi confirmate definitiv, descriu un abuz prelungit comis de persoane aflate în exercițiul autorității publice.

Potrivit Libertatea, procurorii susțin că, pe 1 septembrie 2020, în jurul orelor 1.45, inculpații se aflau într-un filtru de poliție din zona Calea Șerban Vodă din Capitală. Pentru a crea aparența unui comportament violent al victimelor, unul dintre inculpați le-ar fi aplicat sancțiuni contravenționale, consemnând în mod nereal că acestea tulburau ordinea și liniștea publică.

Dosarul vine după ani de întrebări despre abuzurile din pandemie

Cazul se înscrie într-o serie mai largă de episoade care au ridicat semne de întrebare despre intervențiile în forță ale poliției și despre felul în care a fost aplicată legea în perioada pandemiei COVID-19. Referirile făcute în sala de judecată la alte dosare arată că apărarea a încercat să așeze cazul într-un context mai larg al răspunderii autorităților și al modului în care instanțele au tratat fapte comise de funcționari ai statului.

Dar în acest proces, întrebarea centrală rămâne una foarte concretă: cum califică definitiv instanța conduita unor polițiști care, potrivit acuzării, au transformat un control în stradă într-o agresiune pe un câmp. Răspunsul va conta nu doar pentru inculpați, ci și pentru standardul pe care justiția îl fixează în dosarele de abuz ale forțelor de ordine.

Decizia definitivă este așteptată.