Noua lege a pensiilor private: poți retrage doar 30% din banii de la Pilonul II

Noua lege a pensiilor private: poți retrage doar 30% din banii de la Pilonul II

După o viață de muncă și contribuții, românii care ies la pensie vor putea retrage pe loc doar o parte din banii strânși în contul de Pilon II: maximum 30%. Restul sumei va fi convertită într-o formă de plată eșalonată, fie pe o perioadă determinată, fie pe viață. Măsura, adoptată de Guvern și trimisă acum în Parlament, vizează direct peste nouă milioane de români și active care depășesc 10% din PIB-ul țării. Paradoxal, în timp ce în țară limitarea stârnește deja dezbateri, la Paris legea a primit nota maximă. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a evaluat-o ca fiind „complet conformă” cu standardele internaționale, un pas considerat decisiv pentru aderarea României la organizație. Iată tot ce trebuie să știi despre schimbarea care va redefini pensionarea în România.

Trei opțiuni pe masă: suma unică, plata pe 8 ani sau pensia pe viață

Proiectul de lege, elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), stabilește pentru prima dată un cadru clar pentru faza de plată a pensiilor private, aplicabil atât pentru Pilonul II (obligatoriu), cât și pentru Pilonul III (facultativ) și Pilonul IV. Până acum, legislația s-a concentrat exclusiv pe faza de acumulare, lăsând un vid legislativ cu privire la modul exact în care participanții își vor primi banii la final. Noua lege pune pe masă trei variante clare.

Prima și cea mai discutată opțiune este posibilitatea de a retrage o sumă forfetară de până la 30% din activul total acumulat în cont. Concret, la un activ de, să zicem, 300.000 de lei, un proaspăt pensionar poate solicita imediat până la 90.000 de lei. Această plată unică este gândită să ofere flexibilitate financiară la începutul pensionării, pentru cheltuieli majore sau investiții.

A doua variantă este o „retragere programată”. Banii rămași în cont după eventuala retragere a sumei forfetare sunt plătiți lunar, pe o perioadă fixă de opt ani. Legea include aici o garanție esențială: rambursarea integrală a activului. Asta înseamnă că, în caz de deces al beneficiarului înainte de scurgerea celor opt ani, moștenitorii legali vor primi suma rămasă în cont, fie integral, fie sub formă de plăți lunare continue.

A treia cale, cea mai tradițională, este pensia viageră. Aceasta presupune convertirea activului rămas într-o plată lunară care se acordă pe toată durata vieții participantului, indiferent cât de mult trăiește. Această opțiune oferă predictibilitate și siguranță pe termen lung, eliminând riscul ca beneficiarul să rămână fără bani la o vârstă înaintată.

O lege scrisă la cererea Occidentului?

Decizia Guvernului de a reglementa acum faza de plată nu este una întâmplătoare. A fost, de fapt, îndeplinirea unei teme pentru acasă date de OCDE, organizație la care România aspiră să adere. Încă din iunie 2024, în cadrul unei evaluări, experții organizației au subliniat ca „recomandare prioritară” adoptarea unei legislații care să structureze coerent opțiunile de alocare a activelor la pensionare.

Săptămâna trecută, la sediul OCDE din Paris, o delegație a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a prezentat noua lege în fața grupului de lucru pentru asigurări și pensii private (WPIP). Verdictul, potrivit unui comunicat triumfător al ASF, a fost „exclusiv pozitiv”. Experții internaționali au considerat legea românească „pe deplin aliniată la bunele practici OCDE”, iar evaluarea s-a încheiat „fără nicio observaţie sau recomandare adiţională”.

Această validare internațională este văzută de autorități ca o victorie majoră. ASF susține că succesul de la Paris „consolidează încrederea în ASF ca autoritate de supraveghere modernă și competentă” și reprezintă un „pas decisiv în procesul de aderare a României la OCDE”, un obiectiv strategic al țării.

Miza uriașă: 9 milioane de români și peste 10% din PIB

Impactul noii legi este masiv, având în vedere dimensiunea sistemului. Peste nouă milioane de români contribuie la Pilonul II, iar activele totale administrate de fondurile de pensii private depășesc echivalentul a 10% din Produsul Intern Brut al României. Este o masă uriașă de capital privat, a cărui securitate și predictibilitate sunt esențiale pentru stabilitatea financiară a viitoarelor generații de pensionari.

Legea plății pensiilor este, de fapt, piesa finală dintr-un puzzle mai mare de reforme. Recomandările secundare ale OCDE, precum diversificarea opțiunilor de investiții pentru fondurile de pensii și asigurarea liberei circulații a capitalurilor, au fost deja implementate prin Ordonanța de Urgență nr. 26/2025, aprobată ulterior prin Legea nr. 131/2025. Prin aceste măsuri, ASF consideră că și-a îndeplinit toate obiectivele trasate de organizația internațională.

„Această lege garantează transparenţa, prudenţialitatea şi securitatea activelor fondurilor de pensii private, oferind participanţilor certitudinea că economiile lor sunt administrate conform celor mai bune practici internaţionale”, se menționează în comunicatul ASF.

Ce urmează: votul din Parlament și reacția pieței

Legea a trecut de Guvern, fiind adoptată în ședința din 21 august 2025, dar drumul ei legislativ nu s-a încheiat. Proiectul a fost trimis spre aprobare în Parlament, unde va intra în dezbaterea comisiilor de specialitate și, ulterior, la votul final în plen. Deși susținerea internațională solidă oferită de OCDE creează o presiune pozitivă, este de așteptat ca în Parlament să aibă loc discuții ample pe marginea procentului de 30% și a mecanismelor de plată.

Adevăratul test va veni însă după publicarea în Monitorul Oficial. Cum vor reacționa cei nouă milioane de contributori la aceste reguli? Vor alege siguranța unei sume mari, pe loc, riscând să rămână cu o pensie lunară mai mică, sau vor prefera confortul unui venit constant și predictibil pe viață? Și, poate cea mai importantă întrebare: este piața financiară din România pregătită să dezvolte și să ofere produse de tip pensie viageră care să fie atractive, competitive și, mai ales, sigure pe termen foarte lung?

Indiferent de răspunsuri, pentru Guvern și ASF, legea este deja un succes bifat în lungul și anevoiosul drum al aderării României la clubul select al celor mai dezvoltate economii ale lumii.