Numărul cazurilor de abandon şcolar din judeţul Tulcea, s-a redus cu 40%

Numărul cazurilor de abandon şcolar înregistrate în ultimii ani de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Tulcea a scăzut cu 40%, iar cel al unităţilor de învăţământ în care elevii primesc masă caldă sau pachete alimentare a crescut de la una singură, în anul 2019, la 15, în acest moment.
Astfel că, inspectorul general al ISJ, Viorica Pavel, a precizat pentru AGERPRES că, dacă în anul şcolar 2019-2020, 82 de elevi din judeţ au abandonat procesul educaţional, la sfârșitul anului şcolar 2021-2022, 49 de elevi au fost în aceeaşi situaţie.
„Pentru a reduce acest fenomen, în fiecare unitate de învăţământ, sunt atent monitorizaţi elevii aflaţi în risc de abandon. În acelaşi timp, părinţii sunt consiliaţi cu privire la importanţa educaţiei şi avem o legătură continuă cu comunităţile locale. Încercăm să motivăm familiile cu venituri mici. Pe de o parte, gândim un an didactic care să-i atragă pe copii la şcoală, dar avem programul ‘Masă caldă’ în 15 unităţi şcolare, avem implementat Programul naţional pentru reducerea abandonului şcolar în 13 unităţi de învăţământ, mărirea cuantumului burselor, programul ‘Laptele şi cornul’, toate acestea duc la reducerea abandonului şcolar”, a precizat inspectorul general al ISJ.

În plus, cei mai mulţi elevi care au abandonat cursurile la finalul anului şcolar 2021-2022, şi anume 11, erau înscrişi la Şcoala profesională „Vasile Bacalu” din comuna Mahmudia.
„Cei 11 copii sunt de la învăţământul profesional, provin din familii defavorizate, monoparentale, cu părinţi plecaţi în străinătate, iar mulţi muncesc, cu forme legale sau nelegale, nu ştiu să răspund la această întrebare. O fată care nu e din comuna noastră a rămas însărcinată şi nu a mai venit”, a vorbit despre această situaţie directorul şcolii profesionale, Alin Grigoraş.
Totodată, acesta a mai spus că încearcă să-i atragă pe copii la şcoală prin diverse metode, unele dintre ele având deja rezultate.
„Ne străduim să-i motivăm să vină la şcoală, lucru care s-a văzut în acest an şcolar. Acum, în situaţia de abandon şcolar avem doar patru cazuri pe învăţământ profesional. Mai avem un caz la învăţământ gimnazial cu un copil care a plecat în străinătate. Studiază acolo, din câte am înţeles, dar nu a cerut niciun document de la noi, deci el este ca şi în abandon în situaţia noastră statistică”, a precizat Grigoraş.

De asemenea, printre activităţile cu ajutorul cărora conducerea unităţii de învăţământ încearcă să-i convingă pe elevi să finalizeze cursurile şi să obţină o diplomă de absolvire se numără atât sprijinul financiar acordat elevilor de unii agenţi economici la care fac practică, dar şi programul Erasmus, care oferă posibilitatea unui schimb de experienţă cu colegi de generaţie din alte state.
„Elevii noştri fac practică la agenţii economici şi, chiar dacă nu trebuie să fie plătiţi, ei îi sponsorizează pe copii, le dau burse pentru excursii. (…) Acum, ne pregătim să plecăm în Cipru şi e o motivaţie în plus pentru ei. Anul trecut, am obţinut un grant pentru 19 copii prin programul Erasmus, iar în Cipru vor merge elevi din clasele a X-a şi a XI-a să vadă cum îşi pot desfăşura activitatea într-o altă ţară”, a mai adăugat directorul şcolii din Mahmudia, Alin Grigoraş.
Într-una dintre comunele vecine, la Beştepe, directoarea şcolii gimnaziale, Dumitriţa Zachiţeanu, a precizat că pentru a-i atrage pe copii şcoala a hotărât ca cei mici să beneficieze atât de programul ”Masă caldă”, cât şi de ”Lapte şi corn”.
„Noi am cerut ambele programe în cadrul şcolii, pentru că biscuiţii şi covrigeii pot fi luaţi acasă şi consumaţi de ceilalţi membri ai familiei. Avem copii care provin din familii defavorizate şi atunci foarte puţini sunt cei care lasă în clasă produsele de patiserie”, a mai spus directoarea.
Aceasta a adăugat că, dacă elevii nu mănâncă în clasă carnea sau orezul din pachetul primit de la firma de catering, ei sunt învăţaţi să le ia acasă, în casoletă.
„Foarte rar se întâmplă să lase mâncarea în casoletă. Dacă nu-i place orezul sau carnea, o iau acasă. De fiecare dată când stabilim meniul, cerem şi părerea copiilor şi-i comunicăm distribuitorului eventualele probleme. Este primul an în care primim masă caldă pentru toţi copiii. Până în februarie 2022, am participat la un proiect de integrare a persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune, prin care primeau mâncare o parte dintre copii”, a spus directoarea Şcolii gimnaziale din comuna Beştepe, Dumitriţa Zachiţeanu.
Mai mult, persoanele care au abandonat şcoala din motive obiective îşi pot termina studiile indiferent de vârstă. Evdochia Partnoi, din satul Mahmudia, şi-a dorit foarte mult să-şi termine studiile, dar până anul acesta, când împlineşte 62 de ani şi urmează să iasă la pensie, nu şi-a putut împlini visul.

„N-am avut posibilitatea de a merge la şcoală, fiind dintr-o familie mare, iar eu cea mai mică. Am dat la seral în timpul căsătoriei, dar au apărut probleme de familie şi iar nu am reuşit. Mi-am dorit tare mult să termin liceul, iar acum, încurajată de oameni buni care ştiu ce înseamnă să ai o şcoală, sunt în ultimul an, la seral”, a povestit Evdochia Partnoi, din Mahmudia, elevă la Liceul „Ion Mincu” din Tulcea.
În prezent lucrează ca paznic la o instituţie publică şi spune că de-a lungul vieţii a pierdut foarte multe meserii bine plătite, din cauză că nu avea o diplomă de absolvire a unui liceu.
„La şcoală, toţi profesorii sunt de nota 10, iar cu colegii mă înţeleg foarte bine. Suntem ca o familie. În mai, trebuie să predau proiectul de absolvire. Am ca temă o casă. Abia am început şi fac temelia. (…) Îi sfătuiesc pe tinerii fără şcoală să meargă la cursuri, pentru că acum fără şcoală eşti chiar aproape nimic”, a precizat Evdochia Partnoi.

Conform datelor ISJ, în ultimii ani şcolari numărul persoanelor care au frecventat cursurile unui liceu în sistem seral a crescut de la 889, în anul şcolar 2019-2020, la 903, în anul şcolar 2021-2022.
În plus, în perioada comparată, numărul persoanelor care au participat la programul ”A doua şansă”, dedicat celor care nu au finalizat cursurile primare sau gimnaziale, a crescut de la 46, în anul şcolar 2019-2020, la 95, în anul şcolar 2021-2022.
În luna ianuarie a anului 2019, în judeţul Tulcea, numai elevii şcolii din comuna Ceatalchioi, Delta Dunării, primeau hrană prin programul guvernamental ”Masă caldă”, pilot în acel an. Conform datelor ISJ, printre cele 15 unităţi de învăţământ care beneficiază de acest program în anul şcolar 2022-2023, numai una singură este din Deltă, cea din Ceatalchioi.








