O dronă a lovit un bloc din Galați și a rănit două persoane.
O dronă rusească de tip Geran-2 s-a prăbușit, la sfârșitul lunii mai, peste acoperișul unui bloc din Galați, oraș cu aproximativ 220.000 de locuitori, iar două persoane au suferit arsuri. Este primul caz în care un astfel de aparat lovește direct o zonă dens populată din România și provoacă răniți pe teritoriul țării.
Ministerul Apărării de la București a contabilizat din septembrie 2023 peste 50 de drone sau fragmente de drone căzute în România. Diferența față de episoadele anterioare o reprezintă locul impactului: până acum, incidentele erau asociate în special zonei Dunării și căderii de fragmente, nu unui bloc dintr-un oraș mare sau unor victime cu arsuri.
Pentru populația din estul țării, schimbarea nu mai ține doar de avertizări și de zgomotul exploziilor din apropierea graniței. Incidentul din Galați a provocat un incendiu, a spart geamuri și a smuls uși din balamale la blocul lovit. Acest eveniment mută discuția din registrul riscului abstract în cel al protecției concrete a locuințelor și al capacității statului de a reacționa când aparatul ajunge deasupra unei zone locuite.
În dimineața atacului, locuitorii din zonă au primit un mesaj RO-Alert prin care li s-a cerut să se adăpostească. La scurt timp a urmat explozia dronei. Tocmai această succesiune arată limita răspunsului disponibil astăzi: avertizarea a existat, dar ea nu a împiedicat impactul.
Problema nu este doar că dronele ajung în România, ci unde cad
De trei ani, drone rusești sau fragmente ale acestora ajung în mod repetat pe teritoriul României, mai ales în zona Dunării, unde Rusia atacă porturile ucrainene. Județul Galați a mai fost afectat de fragmente în ultimii ani, iar sistemul RO-Alert a fost folosit și pentru locuitorii din nordul județului Tulcea în episoade similare.
Loviturile de la Galați schimbă nivelul de risc. Un fragment căzut într-o zonă izolată și o dronă care lovește acoperișul unui bloc într-un oraș de 220.000 de locuitori nu au aceeași semnificație pentru apărarea civilă, pentru autorități locale și pentru oamenii care trăiesc la câțiva kilometri de traseele folosite în atacurile asupra infrastructurii ucrainene.
Gheorghe Ciurea (82 de ani), pensionar, a descris efectul imediat al incidentului:
„Drona aceasta ne-a speriat îngrozitor. Dar ce să mai spună oamenii din Ucraina, care trăiesc asta în permanență?”
F-16 au avut secunde pentru decizie, iar la sol lipsesc suficiente sisteme
Una dintre cele mai sensibile întrebări este de ce o dronă ajunge să cadă într-un oraș fără să fie oprită. Potrivit informațiilor citate de Mediafax, piloții avioanelor F-16 ridicate în aer în timpul incidentului din Galați ar fi avut doar câteva secunde pentru a decide dacă pot interveni. Doborârea dronei deasupra unei zone populate ar fi putut produce pagube și mai mari.
Limita nu este doar în aer. România nu dispune încă, în zona Dunării, de suficiente sisteme de apărare antidrone la sol. Pentru localitățile apropiate de traseele acestor aparate, consecința practică este că răspunsul se bazează astăzi mai mult pe alertare și monitorizare decât pe o plasă densă de interceptare înainte ca drona să ajungă deasupra unei zone locuite.
Claudiu Degeratu, expert militar, a rezumat această vulnerabilitate într-o formulare care privește direct ritmul investițiilor:
„România a întârziat investițiile în propria apărare și a sperat prea mult ca NATO și Uniunea Europeană să ia deciziile necesare pentru întărirea flancului estic.”
Afirmația are o miză imediată pentru cetățeni: când numărul incidentelor trece de 50 în mai puțin de trei ani de la septembrie 2023 și când unul dintre ele lovește un bloc, presiunea nu mai este doar diplomatică sau militară, ci și administrativă, asupra modului în care sunt protejate orașele de la graniță.
Spațiul aerian este vulnerabil, la fel și infrastructura din porturi
La începutul lunii iunie, o dronă maritimă ucraineană, încărcată cu explozibil, a explodat în apropierea unor terminale cu țiței și azotat de amoniu din Portul Constanța. Marina ucraineană a transmis că drona ar fi fost deviată spre România de bruiajul electronic rusesc, informație rămasă neconfirmată.
Și acest episod mută riscul din zona exclusiv militară în cea a infrastructurii critice. Un aparat exploziv ajuns în apropierea unor terminale cu țiței și azotat de amoniu înseamnă că locuințele din orașele de frontieră intră în ecuație, alături de porturi, depozite și fluxurile comerciale conectate la ele.
După impact a urmat și un val de dezinformare
După prăbușirea dronei de la Galați, peste 400 de conturi au distribuit pe rețelele sociale postări automate care contestau originea rusească a aparatului. Campania a ajuns la milioane de utilizatori, potrivit organizației Funky Citizens.
Ana Mocanu, reprezentantă a organizației Funky Citizens, a explicat miza acestui tip de reacție online:
„Astfel de campanii urmăresc să adâncească neîncrederea și divizarea societății românești.”
Practic, după pericolul fizic vine și o a doua presiune, asupra spațiului public. Dacă originea unui aparat care a produs incendiu, geamuri sparte și răniți devine obiect de contestare coordonată, atunci răspunsul statului nu mai privește doar apărarea aeriană, ci și capacitatea de a limita confuzia într-un moment de criză.
La începutul lunii iunie, după episodul din Galați și incidentul din apropierea Portului Constanța, bilanțul public rămâne acesta: peste 50 de drone sau fragmente căzute în România din septembrie 2023, primul bloc lovit într-un oraș mare și primele două persoane rănite pe teritoriul țării.
