O mai bună administrare fiscală a dus la creşterea veniturilor bugetare

De Bianca Ion 75 citiri
4 min citire
semne_noi_din_economie_care_schimba_calculele_pentru_romania.webp.webp

În România, din ultimele date economice, reiese că se înregistrează unele modificări semnificative în structura bugetului României. În trimestrul al treilea din 2025, veniturile bugetare au înregistrat o creștere de 12,5%, precizează premierul Ilie Bolojan. Aceasta reprezintă un salt considerabil de 9,9 miliarde de lei comparativ cu perioada similară din anul precedent.

În plus, un aspect relevant este scăderea semnificativă a cheltuielilor de personal, cu peste 600 de milioane de lei, având un impact favorabil asupra bugetului național.

Creșterea veniturilor bugetare și eficiența administrativă

Practic, creșterea veniturilor bugetare a fost sustenținută de o mai bună administrare fiscală din partea Ministerului Finanțelor.

Impozitul pe venit a crescut cu 16,5%, iar TVA-ul a generat un plus de 14,8%. Accizele au crescut cu 11%, iar contribuțiile sociale au adus un surplus de 4 miliarde de lei, demonstrând un avans anual al veniturilor statului. Aceste resurse financiare permit guvernului să direcționeze fonduri către proiecte publice esențiale, îmbunătățind astfel infrastructura și serviciile publice.

Premierul Ilie Bolojan a menționat că România se află pe un trend pozitiv, subliniind că veniturile în creștere și cheltuielile în scădere sunt indicii clare ale eficienței măsurilor economice adoptate.

Eforturile de redresare economică au început să producă efecte vizibile, ceea ce se reflectă în ameliorarea condițiilor socio-economice.

Optimizarea cheltuielilor de personal

În contextul bugetar, un alt punct crucial este reducerea cheltuielilor de personal în sectorul public. Între lunile iulie și septembrie, aceste cheltuieli s-au redus semnificativ cu 630 de milioane de lei. În octombrie, s-a înregistrat o economie de 562 de milioane de lei față de aceeași lună din 2024, demonstrând o optimizare a managementului resurselor umane.

În acest sens, premierul Bolojan a subliniat că un control strict al acestor cheltuieli va contribui la menținerea disciplinei bugetare și la reducerea deficitului finanțelor publice.

Investiții și finanțări mai avantajoase

Din punct de vedere financiar, sumele economisite sunt redirecționate către investiții în educație, sănătate și altele, având un impact benefic asupra economiei și populației.

Apoi, fondurile europene atrase prin PNRR au totalizat 2,62 miliarde de euro între lunile ianuarie și iunie, respectiv 1,45 miliarde între iulie și septembrie.

O altă veste îmbucurătoare pentru debitori și mediul de afaceri este scăderea dobânzilor. ROBOR la o lună a ajuns la 5,81%, în scădere de la 6,82%.

Această reducere face ca România să se împrumute la costuri mai mici, favorizând investițiile private și crearea de locuri de muncă.

Premierul Bolojan a afirmat că dobânzile mai mici generează economii semnificative care sunt investite ulterior în diverse sectoare publice, inclusiv educație și sănătate. Comisia Europeană consideră că investițiile reprezintă un motor esențial pentru creșterea economică, stimulată de fondurile europene și de proiectele în derulare.

Cum se face reconstrucția deficitului bugetar?

În obiectivele pentru viitor, deficitul bugetar este prognozat să scadă la 6,2% până în 2026, un obiectiv pe care guvernul îl estimează ca fiind realizabil prin continuarea politicilor existente și menținerea unei rigurozități bugetare. Stimularea investițiilor din fonduri europene, în special prin proiectele PNRR, reprezintă o strategie centrală pentru atingerea acestui obiectiv.

Ilie Bolojan a transmis autorităților că menținerea unei discipline bugetare solide este esențială pentru a transforma aceste politici în succes. Fiecare instituție, de la nivel local la cel național, are responsabilitatea de a gestiona corect resursele disponibile pentru a sprijini o dezvoltare economică sustenabilă.

În contxtul acestor evoluții, economia românească prezintă semne clare de stabilitate și creștere, datorită unei mai bune gestionări bugetare și eficientizării cheltuielilor publice. Această traiectorie permite îmbunătățirea calității vieții românilor și întărirea mediului de afaceri, asigurând astfel un viitor mai sigur și prosper pentru toți cetățenii.