O teorie nouă schimbă tot ce știm despre Alzheimer. O descoperire recentă readuce în atenția comunității științifice una dintre cele mai controversate teme medicale ale ultimelor decenii.
Potrivit unor cercetători canadieni, boala Alzheimer nu ar fi o boală a creierului în sine, ci rezultatul unei dereglări a sistemului imunitar cerebral. Ipoteza, susținută de o echipă de la Institutul Creierului Krembil din cadrul Rețelei Universitare de Sănătate din Toronto, ar putea schimba fundamental modul în care este înțeleasă și tratată această afecțiune devastatoare, notează Science Alert.
Până acum, teoria dominantă a fost cea a proteinei beta-amiloid, considerată cauza principală a degenerării neuronale. Însă, în ultimii ani, tot mai multe cercetări au început să conteste această viziune.
În 2022, revista Science a publicat un articol care arăta că un studiu din 2006, apărut în Nature și considerat „pilonul de bază” al teoriei amiloidului, ar fi conținut date falsificate. Controversele s-au amplificat în 2021, când Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA a aprobat medicamentul aducanumab, deși testele clinice erau incomplete și contradictorii. Decizia a împărțit lumea medicală între cei care au considerat tratamentul o speranță și cei care l-au catalogat drept o eroare periculoasă.
Alzheimerul, o boală a sistemului imunitar?
Cercetătorii canadieni propun acum o schimbare radicală de perspectivă: Alzheimerul ar putea fi o boală autoimună a creierului, nu o afecțiune neurodegenerativă provocată de o simplă acumulare de proteine. În acest model, beta-amiloidul nu ar fi un „dușman”, ci o parte a mecanismului natural de apărare al organismului împotriva infecțiilor și leziunilor cerebrale.
Sistemul imunitar funcționează în toate organele, reparând țesuturile și eliminând agenții patogeni. În creier, beta-amiloidul ar avea același rol – acela de a proteja celulele nervoase. Problema apare atunci când acest mecanism se dereglează, iar proteina nu mai reușește să facă diferența între bacterii și propriile celule ale creierului.
„Boala Alzheimer ar putea fi rezultatul unui atac greșit direcționat al sistemului imunitar asupra propriului creier”, explică autorii teoriei.
Practic, procesul de apărare se transformă într-un atac autoimun, ducând în timp la distrugerea neuronilor și la instalarea demenței. Această interpretare explică de ce tratamentele axate exclusiv pe eliminarea beta-amiloidului nu au reușit să aducă rezultate concludente.
De ce tratamentele actuale nu dau rezultate
Dacă teoria autoimună este corectă, spun specialiștii, atunci direcția actuală a cercetărilor este fundamental greșită. Eliminarea beta-amiloidului ar putea, de fapt, să slăbească mecanismele naturale de apărare ale creierului. În loc de a combate cauza reală, medicamentele actuale ar neutraliza un element esențial al sistemului imunitar cerebral.
În bolile autoimune clasice, precum lupusul sau scleroza multiplă, se folosesc tratamente pe bază de steroizi sau medicamente care suprimă răspunsul imunitar. Totuși, aceste terapii s-au dovedit ineficiente în cazul Alzheimerului. Cercetătorii consideră că soluția ar putea veni din reglarea selectivă a sistemului imunitar cerebral, nu din inhibarea sa completă.
„Înțelegerea rolului exact al beta-amiloidului ar putea deschide calea către tratamente care să vizeze cauzele reale ale bolii, nu doar simptomele”, afirmă autorii studiului.
Alte direcții de cercetare
Ipoteza autoimună nu este singura care contestă explicațiile tradiționale. Alte echipe de cercetare explorează noi posibile cauze pentru Alzheimer:
-
disfuncția mitocondriilor, responsabile de producerea energiei în celulele nervoase;
-
infecțiile bacteriene cronice, în special cele provenite din cavitatea bucală, care pot ajunge la creier prin fluxul sanguin;
-
dezechilibrele în metabolismul metalelor precum zincul, cuprul sau fierul, care pot afecta funcționarea sinapselor și a neuronilor.
Aceste teorii alternative vin pe fondul unei crize globale tot mai acute: peste 50 de milioane de oameni trăiesc în prezent cu demență, iar un nou caz este diagnosticat la fiecare trei secunde.
O provocare medicală globală
Pentru milioane de familii, Alzheimerul înseamnă pierderea identității și a memoriei, o boală care distruge treptat relațiile umane și pune o povară imensă asupra sistemelor de sănătate. De aceea, specialiștii insistă că este vitală o schimbare radicală în abordarea acestei afecțiuni.
„Avem nevoie de idei inovatoare și de o abordare complet nouă. Doar astfel putem spera să oferim pacienților o șansă reală”, concluzionează echipa de la Institutul Creierului Krembil.
Noua teorie privind Alzheimerul nu doar că provoacă paradigmele științifice vechi de zeci de ani, ci oferă și o direcție de cercetare care ar putea rescrie complet strategiile terapeutice viitoare. Dacă ipoteza autoimună se confirmă, tratamentele pentru una dintre cele mai răspândite boli neurodegenerative din lume vor trebui reinventate de la zero.
