Olanda avertizează Rusia că ar putea viza un stat NATO, la un an după război.
Ministerul Apărării din Țările de Jos a avertizat luni, 29 iunie, că Rusia ar putea lansa o campanie militară împotriva unui stat membru NATO la doar un an după încheierea invaziei sale din Ucraina. Pentru România, semnalul vine în momentul în care Ministerul Apărării Naționale a confirmat că statul român va produce drone pentru și împreună cu Ucraina.
În cifre, proiectul anunțat de MApN este evaluat la 200 de milioane de euro și urmează să fie încadrat la achiziții comune prin instrumentul european SAFE, Security Action for Europe. Până acum, un pas concret a avut loc în aprilie, când în România s-au întâlnit 15 producători ucraineni de drone, oficiali guvernamentali, reprezentanți ai MApN și companii locale din industria de apărare pentru demararea procedurilor de producție.
Miza pentru România este dublă. O parte ține de securitate: o implicare mai mare în sprijinul militar pentru Kiev poate crește presiunea rusă asupra flancului estic și asupra infrastructurii legate de acest efort. Cealaltă parte ține de industrie și apărare: colaborarea cu Ucraina poate accelera modernizarea producției militare românești într-un segment care a devenit central în războiul actual.
România intră într-un proiect militar de 200 de milioane de euro într-un moment de avertizare regională
Avertismentul olandez se suprapune peste o evaluare mai largă din NATO. Secretarul general al Alianței, Mark Rutte (Olanda), a afirmat că Rusia „ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în următorii cinci ani”. Diferența dintre cele două formulări contează: una vorbește despre un scenariu la un an după încheierea invaziei din Ucraina, cealaltă despre o fereastră de risc de până la cinci ani.
Pentru București, asta schimbă ordinea de priorități. Dacă proiectul dronelor merge mai departe, nu mai este doar o investiție industrială, ci și un obiectiv care poate intra în logica de intimidare a Moscovei, mai ales într-o zonă unde incidentele și presiunea militară există deja.
Federația Rusă bombardează sistematic drumurile și podurile din Ucraina, inclusiv porturile ucrainene de la Dunăre, folosite de coloanele cu tehnică militară venite din România sau care tranzitează țara, pentru a distruge capabilitățile și muniția trimisă armatei Kievului. Asta arată că infrastructura de sprijin este deja tratată ca țintă în războiul din vecinătate.
Riscul invocat de politologul Alexandru Balaș este lovirea unor fabrici din state NATO
Alexandru Balaș, politolog, profesor la Universitatea SUNY Cortland New York și director al Clark Center for Global Engagement, a explicat că proiectul este justificat militar, dar vine cu un cost de securitate care nu poate fi ignorat.
„Decizia de a produce drone pentru și cu Ucraina este corectă, dar, pe de altă parte, ne poate expune și mai mult pe noi. Da, este posibil. Dintr-un anumit punct de vedere, Rusia poate să zică: «Dom’le, produceți armament care este folosit împotriva noastră. Așa că lovim acele fabrici care produc dronele». Deci, clar există acest risc, iar rușii pot să-i dea această interpretare dacă vor căuta motive pentru a justifica orice escaladare.”
Analiza vine pe fondul unei retorici ruse deja vizibile. Propaganda rusă, prin vocea unor analiști militari, cere ca armata rusă să lovească ținte precum fabricile care produc drone pe teritoriul unor țări ca România, Polonia și statele baltice. Până acum, Vladimir Putin și generalii ruși nu au luat în calcul această opțiune, cel mai probabil pentru că ar presupune un conflict direct cu NATO.
Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei în perioada 2008-2012, fost prim-ministru în perioada 2012-2020 și vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei din 2020, este indicat ca vocea care caută să escaladeze conflictul. Iar Institutul pentru Studiul Războiului a avertizat că România și statele baltice sunt cele mai expuse și ar putea deveni ținte ale unor provocări sau incidente fabricate de Moscova pentru a justifica acțiuni ostile viitoare.
Avantajul pentru România este accesul la experiența de război cu drone acumulată de Ucraina
Pe baza informațiilor publicate de Adevarul, argumentul favorabil proiectului ține de capacitatea României de a recupera rapid teren într-un domeniu care a schimbat regulile luptei moderne. Aici, comparația relevantă nu este cu o generație mai veche de armament, ci cu ceea ce se vede acum pe frontul din Ucraina.
„Pe de altă parte, România este upgradată din punct de vedere al producției militare, pentru că, după cum vedem, Ucraina are experiență în a lupta într-un război modern de secol XXI. Și se arată la momentul acesta că nici țările arabe foarte bogate din Golf nu au această experiență, ba chiar nici măcar Statele Unite nu au această experiență de a lupta cu drone. Ucraina și Rusia sunt la ora aceasta cele mai experimentate și probabil cele mai performante în această privință; ele se și adaptează cel mai repede și cel mai bine pentru că sunt obligate, aflându-se în război direct. Personal, cred că oferta Ucrainei și intenția factorilor de decizie din Armata Română și din Ministerul Apărării sunt foarte bune. Adică trebuie să producem așa ceva, nu există niciun dubiu. Acesta este războiul modern, iar până acum am avut suficient timp să înțelegem că se poartă cu drone. Și se vede: la momentul acesta, Statele Unite învață în Golf. Alte puteri, precum Franța, își schimbă parțial doctrina militară, vedem că Parisul investește enorm în drone. Așa că nu văd niciun motiv pentru care să nu învățăm și noi de la Ucraina.”
Practic, beneficiul pentru România nu este doar livrarea unor drone pentru Ucraina. Este și transferul de experiență într-un sector în care armatele își schimbă doctrina, iar industria locală poate intra într-o zonă de producție cu valoare strategică mai mare decât înainte.
Scenariul cel mai sensibil rămâne un incident pe teritoriul României
Balaș a descris și varianta în care Moscova ar încerca să testeze limitele de reacție ale aliaților, inclusiv prin invocarea unei lovituri „din greșeală”.
„Bineînțeles, pe de altă parte, Rusia trebuie să-și facă un calcul că, totuși, România este parte a NATO, este și parte a Uniunii Europene. Deci, bun, să zicem că, în cel mai rău caz, Statele Unite zic: «nu venim să ajutăm România», deși mai există și un alt nivel, adică există un parteneriat strategic între România și Statele Unite. Atunci lăsăm la o parte NATO. Și să zicem că Statele Unite zic: «nu venim să ajutăm România», dar de la celălalt bloc de state mari din Europa de Vest mă aștept să zică: «bun, asta e. Mergem la război pentru România». Începând cu Franța, Germania. Sau poate să fie și o variantă în care, să zicem, se lovesc aceste fabrici din greșeală, pot să zică rușii că a fost din greșeală, deși știm de obicei că nu se fac astfel de greșeli de la Moscova, și să nu fie nicio reacție.”
Contextul din România face ca acest scenariu să nu fie unul abstract. Incidentele anterioare, precum drone rusești ajunse accidental în spațiul aerian românesc și lovirea unui bloc din Galați, au arătat cât de expusă este zona de graniță la efectele războiului din Ucraina.
Deocamdată, datele anunțate public indică trei elemente certe: proiectul de drone este confirmat de MApN, valoarea evaluată este de 200 de milioane de euro, iar cadrul de finanțare vizat este instrumentul european SAFE, după întâlnirea din aprilie cu cei 15 producători ucraineni de drone și reprezentanții statului român.
