Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Actualitate

Ora de vară ne dă peste cap – risc crescut de infarct în prima săptămână

Simona Dumitru · 24 martie 2026 · Actualizat: 17:15
ora de vara

Trecerea la ora de vară nu înseamnă doar o oră de somn pierdută, ci aduce cu sine riscuri reale pentru sănătate. Medicul Oana Goidescu, de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Buzău, avertizează că în primele zile ne putem confrunta cu oboseală, dificultăţi de concentrare și tulburări de somn, organismul având nevoie de o perioadă de adaptare la noul program.

Ceasul biologic, dat peste cap

Schimbarea orei influențează în mod direct organismul, pentru că modifică ritmul circadian, adică ceasul nostru biologic intern. E drept că nu toți resimțim la fel această schimbare, dar pentru mulți, primele zile vin la pachet cu o stare generală de disconfort. Iar impactul nu este deloc de neglijat, mai ales când pierdem o oră de odihnă. „Impactul acestei treceri la ora de vară este mai mare comparativ cu trecerea la ora de iarnă, când dormim cu o oră mai mult. Aceea este o schimbare mai uşor de acceptat”, explică medicul chirurg cu competențe în somnologie (ramura medicinei care studiază somnul), Oana Goidescu.

„Ciocârlii” versus „bufnițe”

De ce s-a impus, până la urmă, această schimbare de două ori pe an? Motivele sunt, la prima vedere, practice. „Trecerea la ora de vară, sau cel puţin impunerea acesteia şi schimbarea ei de două ori pe an, în martie şi în octombrie, a apărut din necesitatea de a creşte productivitatea, dar şi de a face economie la mijloacele de iluminat. Trecerea la ora de vară a fost introdusă pentru a profita cât mai mult de lumina solară”, detaliază medicul.

Numai că lucrurile stau puțin diferit când vine vorba de organism. „Pentru organism, însă, consecinţele nu sunt dintre cele mai bune, pentru că nu toţi funcţionăm la fel şi efectele nu sunt identice la toată lumea. Genetic, unii suntem obişnuiţi să ne trezim devreme, suntem mai «ciocârlii», iar impactul trecerii la ora de vară şi al dormitului cu 60 de minute mai puţin va fi mai mic comparativ cu cei care sunt «bufniţe» şi se culcă mai târziu”, adaugă Oana Goidescu.

Copiii și adolescenții, printre cei mai vulnerabili

Dacă adulții se chinuie să se adapteze, v-ați gândit vreodată cum resimt copiii noștri această oră furată din somn? Impactul este „la fel de mare” și asupra lor, mai ales că programul școlar nu ține cont de biologia lor. „Genetic, aceştia au tendinţa de a dormi mai mult dimineaţa. Dacă urmărim presa, vedem că în Franţa există o iniţiativă legislativă prin care se propune ca şcolile şi liceele să înceapă de la ora 9, tocmai pentru a respecta ritmul copiilor. În momentul în care îi obligăm să se trezească cu o oră mai devreme, impactul nu va fi unul favorabil”, afirmă medicul.

De la irascibilitate la infarct miocardic

Dincolo de o simplă stare de moleșeală, efectele privării de somn din prima săptămână sunt cât se poate de serioase. Oamenii devin mai irascibili, mai nervoși și mai lipsiți de concentrare.

Dar pericolele merg și mai departe.

„Creşte stresul cardiac şi există un risc mai crescut, în prima săptămână, de infarct miocardic şi accident vascular cerebral. Unele studii arată că poate scădea inclusiv fertilitatea. Impactul acestei treceri la ora de vară este mai mare comparativ cu trecerea la ora de iarnă, când dormim cu o oră mai mult. Aceea este o schimbare mai uşor de acceptat. Aceasta este o trecere care ne încurcă”, subliniază medicul Oana Goidescu.

Cum putem minimiza șocul

Perioada de acomodare poate dura de la o săptămână la trei săptămâni, în funcție de fiecare persoană. Vestea bună e că putem lua câteva măsuri pentru a trece mai ușor peste acest hop. Medicul recomandă ca, înainte cu două săptămâni de schimbare, să facem „un fel de «antrenament», adică să ne trezim cu 5-10 minute mai devreme în fiecare zi, aşa încât nu resimţim brusc diferenţa de 60 de minute.”

Pe lângă acest truc, sunt esențiale și măsurile de igienă a somnului:

  • Evitarea consumului de cafea, stimulente și energizante după ora 12:00.
  • Evitarea somnului de după-amiază.
  • Renunțarea la mesele consistente seara.
  • Expunerea la lumina solară dimineața, pentru a inhiba secreția de melatonină și a reduce somnolența.