Orbán amenință Ucraina cu forța. Cum a ajuns o conductă să rupă frontul anti-Rusia
Viktor Orbán amenință că va sparge „blocada” ucraineană „prin forță”. Volodimir Zelenski îi răspunde că îi va da numărul de telefon armatei, să-l sune „în limba lor”. Nu este un scenariu ipotetic, ci schimbul de replici de săptămâna trecută care a aruncat în aer relațiile dintre Budapesta și Kiev. Miza imediată: o conductă de petrol vitală pentru Ungaria. Miza reală: un pachet de ajutor european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, blocat de Budapesta, și unitatea Europei în fața agresiunii ruse.
De la o conductă la un blocaj de 90 de miliarde
Totul a pornit la finalul lunii ianuarie. O stație de pompare a conductei Drujba, situată lângă orașul ucrainean Brody, a fost distrusă în urma unui bombardament rusesc. Prin această conductă, Ungaria și Slovacia primesc petrol rusesc, esențial pentru economiile lor. Reacția Budapestei nu a întârziat. Guvernul Orbán a acuzat direct Kievul că oprește deliberat livrările, folosind bombardamentul ca pretext. Ucrainenii au replicat, arătând amploarea distrugerilor și declarându-se dispuși să facă reparațiile necesare, dar au subliniat că procesul va fi complex și de durată.
Răspunsul Ungariei a fost brutal și a lovit unde doare cel mai tare. Budapesta și-a folosit dreptul de veto în Consiliul European și a blocat un pachet de ajutor financiar crucial pentru Ucraina, în valoare de 90 de miliarde de euro. Pe lângă împrumut, a fost blocat și cel de-al douăzecilea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei. Practic, pentru o conductă avariată de ruși, Ungaria a decis să pedepsească Ucraina, lăsând-o fără fonduri vitale pentru efortul de război și pentru funcționarea statului.
Războiul declarațiilor: „Forța” vs. „numărul de telefon”
Tensiunile au explodat pe 5 martie. Într-un discurs electoral, premierul Viktor Orbán a anunțat că Ungaria va sparge „blocada” ucraineană a conductei Drujba „prin forță”, folosind pârghii politice și financiare. Tonul a fost unul nemaiîntâlnit între un stat membru UE și o țară candidată, victimă a unei agresiuni.
Replica de la Kiev a venit în aceeași zi, direct de la președintele Volodimir Zelenski. Acesta a avertizat că, dacă Budapesta va continua să obstrucționeze ajutorul european, „numărul de telefon al lui Orbán va fi transmis forțelor armate ucrainene”. Reprezentanții armatei, a continuat Zelenski, „îl vor suna și vor vorbi cu el în limba lor”. O amenințare voalată, dar extrem de dură, care a adus conflictul la un nivel personal și periculos.
Ostatici sau spălare de bani?
Ca și cum situația nu era suficient de complicată, în aceeași zi de 5 martie, un alt incident a adăugat gaz pe foc. Șapte curieri ucraineni, angajați ai băncii de stat Oschadbank, au fost reținuți în Ungaria. Aceștia transportau aproape 100 de milioane de dolari în valută și aur către Ucraina, în baza unui acord cu banca austriacă Raiffeisen. Autoritatea Națională Fiscală și Vamală din Ungaria (NAV) a anunțat deschiderea unui dosar penal pentru suspiciuni de spălare de bani și a confiscat întreaga sumă.
Reacția Ucrainei a fost furibundă. Ministrul de Externe, Andrii Sybiha, a acuzat Budapesta de „luare de ostatici, șantaj și terorism de stat”. Deși curierii au fost deportați în Ucraina a doua zi, pe 6 martie, autoritățile maghiare nu au returnat activele confiscate. Kievul susține că operațiunea era perfect legală și acuză Ungaria că folosește acest caz ca pârghie de presiune în disputa legată de conductă și de fondurile europene.
Miza electorală de la Budapesta
Escaladarea conflictului nu este întâmplătoare. Pe 12 aprilie, în Ungaria au loc alegeri, iar partidul Fidesz, condus de Viktor Orbán, se confruntă cu o scădere în sondaje. Disputa cu Ucraina pare să fie colacul de salvare al campaniei electorale. Fidesz și-a construit întregul mesaj pe teme anti-ucrainene, prezentându-se drept unicul garant că Ungaria nu va fi atrasă în război și nu va oferi sprijin financiar sau militar Kievului. Liderul opoziției, Péter Magyar, este constant portretizat în propaganda guvernamentală drept o „marionetă a Kievului și a Bruxelles-ului”. Remarcile neinspirate ale lui Zelenski și întregul scandal nu fac decât să alimenteze această narativă și să ofere muniție electorală lui Orbán, care speră să inverseze trendul negativ din sondaje.
În timp ce Ungaria se ceartă, România construiește
Dar în timp ce Budapesta și Kievul sunt prinse într-un conflict diplomatic toxic, la doar câteva sute de kilometri distanță, tabloul securității regionale se redesenează complet. România devine un pilon strategic pentru NATO și SUA în consolidarea flancului estic. A început construcția la ceea ce va deveni cea mai mare bază militară NATO din Europa. Proiectul, în valoare de 2,5 miliarde de euro, vizează extinderea bazei aeriene 57 de la Mihail Kogălniceanu.
Odată finalizată, baza va acoperi aproape 3.000 de hectare și va putea găzdui permanent până la 10.000 de soldați NATO și familiile acestora. Va fi un adevărat oraș militar, dotat cu piste noi, hangare, depozite de muniții, dar și școli, grădinițe, magazine și un spital. Comandantul bazei, Nicolae Crețu, a confirmat că infrastructura este proiectată pentru a susține „orice tip de capabilitate militară necesară pentru a oferi un răspuns în contextul actual de securitate”.
„Baza de la Mihail Kogălniceanu va deveni cea mai importantă structură militară permanentă a NATO în imediata vecinătate a conflictului din Ucraina. Este puțin probabil ca acest conflict să se încheie anul acesta, în 2025 sau în 2026. Probabil va fi un conflict pe termen lung”, a declarat analistul militar Dorin Popescu.
Această investiție masivă, care se adaugă modernizărilor deja făcute la Câmpia Turzii și Fetești, unde funcționează și un centru european de pregătire pentru piloții de F-16, inclusiv ucraineni, arată o abordare diametral opusă celei de la Budapesta. În timp ce Ungaria subminează efortul comun de sprijin pentru Ucraina, conform poziției oficiale a UE, România se transformă într-un hub logistic și militar esențial pentru Alianță. Divergența strategică dintre cele două țări vecine nu a fost niciodată mai clară.
