Până la cinci ani de închisoare pentru șefii de instituții care nu recuperează prejudicii. Proiect depus de USR

Parlamentarii USR Oana Murariu (deputată), Stelian Ion (deputat), Alexandru Dimitriu (deputat), Dumitru Văduva (deputat), Simona Spătaru (senatoare) și Ciprian Rus (parlamentar USR) au depus un proiect de lege care înăsprește sancțiunile pentru conducătorii instituțiilor publice care nu recuperează prejudiciile constatate de Curtea de Conturi. Textul propune pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani și posibilitatea interzicerii ocupării unor funcții de conducere în instituții publice pentru cei condamnați.

În cifre, proiectul ridică limitele de pedeapsă de la actualul interval de trei luni-un an de închisoare la unu-cinci ani de închisoare. Schimbarea nu este doar de cuantum. USR vrea ca două fapte distincte să fie sancționate penal: atât nedispunerea măsurilor stabilite de Curtea de Conturi, cât și neurmărirea aplicării lor. În forma actuală a legii, răspunderea penală intervine doar dacă cele două condiții sunt îndeplinite simultan, ceea ce, susțin inițiatorii, lasă o portiță largă pentru evitare.

Portița invocată de inițiatori este măsura dispusă doar formal

Miza proiectului este practică. În prezent, spun inițiatorii, este suficient ca un manager public să dispună formal anumite măsuri pentru a evita răspunderea penală, chiar dacă prejudiciul nu este recuperat efectiv. Asta înseamnă că, între o decizie scrisă pe hârtie și recuperarea reală a banilor, sancțiunea penală se oprește adesea la primul pas.

Pentru contribuabil, diferența este relevantă: prejudiciile constatate și nerecuperate rămân o pierdere pentru buget, iar acei bani nu mai pot finanța investiții sau servicii publice. Numai că dosarul legislativ nu oferă o estimare clară a sumelor care ar putea fi recuperate suplimentar dacă noile sancțiuni ar intra în vigoare.

Deputata USR Oana Murariu a legat direct inițiativa de dimensiunea pierderilor identificate de Curtea de Conturi.

„Peste 758 de milioane de lei reprezintă prejudiciul statului român descoperit de Curtea de Conturi doar într-un singur an. De ce nu recuperează statul acești bani? Pentru că mai nimeni nu răspunde în fața legii.”

Suma de peste 758 de milioane de lei indică dimensiunea problemei într-un singur an, nu un total multianual. Iar raportarea la un singur exercițiu arată că discuția nu privește cazuri izolate, ci un mecanism de control care constată pierderi de ordinul sutelor de milioane de lei anual.

USR vrea eliminarea amenzii penale și interdicție pentru funcțiile de conducere

Proiectul merge mai departe decât o simplă majorare a pedepselor. Inițiatorii propun eliminarea posibilității aplicării unei simple amenzi penale, ceea ce ar reduce spațiul pentru o sancțiune mai ușoară decât închisoarea. Și introduc o consecință suplimentară, cu efect direct asupra carierei administrative: interzicerea ocupării unor funcții de conducere în instituții publice pentru persoanele condamnate pentru astfel de fapte.

Pentru șefii de instituții, schimbarea ar ridica miza personală a unei decizii ignorate sau urmărite doar formal. Pentru administrație, semnalul politic este că responsabilitatea pentru recuperarea prejudiciilor nu ar mai putea fi tratată ca o obligație secundară, fără cost individual.

Potrivit Adevarul, inițiatorii argumentează că actuala redactare a Legii Curții de Conturi face foarte dificilă tragerea la răspundere a persoanelor aflate la conducerea instituțiilor publice. Exact aici se așază diferența dintre legea în vigoare și proiectul USR: actualul text cere cumulul a două omisiuni, noua variantă ar sancționa separat fiecare omisiune.

Problema recuperării banilor nu este nouă în administrația publică

Contextul administrativ arată că dificultatea recuperării sumelor stabilite de stat nu apare doar în relația cu Curtea de Conturi. Din practica altor instituții reiese că un procent relativ redus din amenzile sau confiscările impuse de Autoritatea Electorală Permanentă este plătit fără contestație sau proceduri de executare, iar direcția juridică a instituției este sesizată frecvent pentru recuperarea sumelor. Cu alte cuvinte, constatarea unei obligații de plată și încasarea efectivă a banilor rămân, adesea, două etape diferite.

Dar proiectul USR vizează strict conducătorii instituțiilor publice care trebuie să pună în aplicare măsurile dispuse după controalele Curții de Conturi. Nu introduce, cel puțin în forma prezentată acum, alte mecanisme suplimentare de control sau proceduri noi de executare pentru recuperarea sumelor.

Șansele de adoptare depind de celelalte partide, iar calendarul nu este încă anunțat

Inițiativa are și o miză politică. Ea plasează în dezbatere tema răspunderii personale a managerilor publici într-un moment în care presiunea pe buget și discuțiile despre folosirea eficientă a banilor publici sunt tot mai vizibile. Pentru ca proiectul să producă efecte, este însă nevoie de sprijin parlamentar dincolo de USR.

Dosarul disponibil nu include pozițiile celorlalte partide parlamentare și nici un termen la care proiectul ar urma să intre în dezbatere. Nici impactul bugetar nu este cuantificat în acest stadiu, deși argumentul politic central este limpede: recuperarea mai eficientă a prejudiciilor ar putea reduce pierderile suportate de bugetul de stat.

Iar până la o eventuală adoptare, textul depus de USR marchează mai ales o schimbare de filozofie juridică: de la o răspundere penală greu de activat, condiționată de două omisiuni simultane, la o răspundere care ar putea fi angajată pentru fiecare verigă neîndeplinită din recuperarea prejudiciului. Următorul pas concret este intrarea proiectului în circuitul parlamentar de avizare și dezbatere.