Parlamentul European este îngrijorat de atacurile asupra criticilor şi pluralismului
Libertatea presei în Europa a suferit o deteriorare semnificativă, iar eurodeputații subliniază hărțuirea și atacurile îndreptate împotriva jurnaliștilor, în special din partea politicienilor. Comisia Europeană este chemată să monitorizeze constant nivelul de interferență guvernamentală și transparența structurilor de proprietate. De asemenea, se precizează că fondurile Uniunii nu trebuie să fie alocate mass-mediei controlate de stat sau pentru propagandă politică, conform unui comunicat de presă al legislativului european.
În cadrul unei sesiuni plenare desfășurate la Bruxelles, Parlamentul European a adoptat o rezoluție cu 553 de voturi pentru, 54 împotrivă și 89 abțineri, care atrage atenția asupra „încercărilor guvernelor din anumite state membre de a reduce la tăcere mass-media critică și independentă, subminând astfel libertatea și pluralismul mass-mediei”.
Eurodeputații sunt deosebit de îngrijorați de situația mass-mediei publice în anumite țări din Uniune, unde canalele media au devenit „un exemplu de propagandă proguvernamentală”.
Aceștia subliniază că libertatea presei, pluralismul, independența și siguranța jurnaliștilor sunt fundamentale pentru dreptul la liberă exprimare și informare, fiind esențiale pentru funcționarea democratică a Uniunii și a statelor membre. „Libertatea presei a fost afectată în ultimii ani”, se arată în rezoluție, menționând că pandemia de COVID-19 a agravat această situație.
Se propune, astfel, o protecție mai bună pentru jurnaliști, în special pentru femeile din acest domeniu.
Eurodeputații consideră că „s-a dezvoltat un model de intimidare din ce în ce mai extins care vizează reducerea la tăcere a jurnaliștilor”. Ei menționează cazurile tragice ale jurnalistei Daphne Caruana Galizia și ale lui Jan Kuciak, subliniind riscurile cu care se confruntă jurnaliștii de investigație. De asemenea, aceștia solicită ca personalitățile publice să nu denigreze jurnaliștii și subliniază obligația legală de a investiga toate atacurile. Parlamentul evidențiază că jurnalistele sunt deosebit de vulnerabile și necesită o protecție suplimentară.
Rezoluția subliniază că pluralismul este amenințat atunci când proprietatea mass-media este concentrată în mâinile unui număr restrâns de indivizi. În aceste condiții, combaterea dezinformării devine o provocare. Eurodeputații cer statelor membre să implementeze măsuri pentru a preveni concentrarea excesivă a proprietății mass-media și pentru a asigura transparența. De asemenea, critică intervențiile guvernamentale invazive în publicitatea publică. Aceștia reafirmă că fondurile Uniunii nu pot fi utilizate pentru mass-media controlată de stat sau pentru propagandă politică.
În acest context, Parlamentul invită Comisia Europeană să evalueze, în raportul său anual privind statul de drept, transparența proprietății canalelor media și nivelul de interferență guvernamentală și privată în sector. Eurodeputații subliniază că încercările de a restricționa libertatea și pluralismul mass-media constituie un abuz de putere grav și sistematic, precum și o încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii.
De asemenea, rezoluția abordează discursurile de incitare la ură și dezinformarea în mediul online.
Eurodeputații solicită un cadru legislativ mai robust pentru a preveni și combate răspândirea discursurilor de incitare la ură online. Ei doresc, de asemenea, o colaborare mai eficientă între platformele online și autoritățile de aplicare a legii. Deputații subliniază că acțiunile voluntare ale platformelor sunt „necesare, dar insuficiente” pentru a combate dezinformarea, conținutul ilegal și interferențele externe. Totuși, aceste platforme „nu trebuie să devină organisme private de cenzură”, iar eliminarea conținutului ilegal trebuie să fie întotdeauna însoțită de măsuri de protecție.
Astfel, textul adoptat evidențiază îngrijorările legate de interferențele externe în procesul democratic, care urmăresc polarizarea opiniei publice și subminarea pluralismului. De asemenea, se atrage atenția asupra consecințelor potențial dăunătoare ale manipulării informațiilor, în special în contextul pandemiei de COVID-19.
