Patriarhia și Ministerul Justiției cer intervenția președintelui în cazul fetelor Samson
Ministerul Justiției a informat Administrația Prezidențială despre situația minorelor Sara și Tiana Samson, două cetățene române aflate în custodia serviciilor sociale suedeze din decembrie 2022, și despre pașii făcuți până acum de autoritățile române pentru readucerea lor în țară.
În practică, asta înseamnă că dosarul a urcat la nivelul Președinției după mai bine de un an de implicare directă a Ministerului Justiției, care urmărește cazul din iulie 2023, când a fost informat de Ministerul Afacerilor Externe. Față de zero intervenții prezidențiale anunțate public până acum, noul demers arată că instituțiile române încearcă să mute presiunea dinspre schimbul tehnic de adrese și videoconferințe spre un nivel politic și diplomatic mai înalt.
Miza este concretă pentru familie: România cere ca situația celor două fete să fie reanalizată astfel încât ele să poată fi îngrijite în țară, fie de părinți, fie de familia extinsă, fie, dacă nu există altă soluție, în sistemul românesc de protecție a copilului. Pentru statul român, cazul a devenit și un test despre cât de mult poate obține atunci când doi minori români sunt preluați de autoritățile sociale din alt stat membru al Uniunii Europene.
Cazul revine în atenția publică înaintea protestului anunțat pentru 20 iunie în sprijinul familiei Samson. Nu a fost anunțat până acum cine organizează protestul și nici ce măsuri concrete sunt pregătite pentru desfășurarea lui.
Patriarhia s-a alăturat demersului Senatului pentru repatrierea fetelor
Patriarhia Română a anunțat că susține public familia Samson și cere găsirea unei soluții pentru întoarcerea fetelor în România. Poziționarea Bisericii adaugă greutate publică unui caz care, până acum, a fost purtat mai ales de Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe, structurile de protecție a copilului și Senatul României.
Mesajul transmis public de Patriarhie a fost însoțit de o postare pe rețelele sociale, în care instituția și-a reafirmat solidaritatea cu familia și sprijinul pentru readucerea celor două minore în țară.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române a transmis, într-un mesaj publicat de Basilica.ro:
„Suntem solidari cu familia Samson și ne alăturăm demersului Senatului României către Statul Suedez, pentru repatrierea în România a celor două fiice ale familiei Samson, astfel încât să fie create condițiile necesare pentru restabilirea conviețuirii celor două surori alături de părinții și de frații lor mai mici.”
Iar reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române au invocat și principiul pe care îl consideră esențial în acest caz:
„Biserica învață dintotdeauna că responsabilitatea principală pentru creșterea și formarea copiilor revine părinților, iar familia rămâne mediul natural și binecuvântat al dezvoltării armonioase a copiilor.”
România spune că a făcut peste 75 de demersuri, dar multe cereri au rămas fără răspuns
Datele prezentate de autorități arată peste 75 de demersuri oficiale către partea suedeză. Nu este precizat câte au fost comunicări scrise, câte au fost consultări directe și câte au fost videoconferințe, dar volumul este semnificativ raportat la un singur caz de protecție a copilului.
Numai că efectul concret al acestor intervenții rămâne limitat. Discuțiile cu partea suedeză au fost descrise ca dificile, iar una dintre explicații ține de felul în care se iau deciziile în Suedia: nu la nivel politic central, ci la nivelul serviciilor sociale locale. Asta înseamnă că presiunea diplomatică a Bucureștiului nu se traduce automat într-o hotărâre rapidă privind fetele.
Potrivit Libertatea, autoritățile române au cerut clarificări despre măsurile luate de partea suedeză, date despre starea fetelor și soluții care să respecte interesul superior al copilului, formula juridică folosită în astfel de cazuri pentru a stabili unde și cu cine este mai bine să locuiască un minor. Sursa nu precizează ce răspunsuri concrete au fost primite de România și nici câte dintre solicitări au rămas fără răspuns.
Ministerul Justiției a lucrat în acest dosar împreună cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Ministerul Afacerilor Externe și autoritatea centrală din Suedia. Și miniștrii Justiției și Muncii au trimis o scrisoare comună ministrului de externe al Suediei, prin care au cerut o soluție în interesul copiilor.
Ce se știe și ce nu se știe încă despre situația fetelor Samson
Sara și Tiana Samson au fost preluate de serviciile sociale suedeze în anul 2022, în urma unor acuzații de abuz. Părinții lor, Daniel și Bianca Samson, contestă aceste acuzații. Autoritățile române nu au făcut publice acuzațiile exacte care au stat la baza separării fetelor de familie.
Nu au fost comunicate public nici date actualizate despre starea fizică și psihică a celor două minore. Există întrebări și despre eventuale constatări făcute de reprezentanții României la vizite ulterioare, dar informațiile disponibile până acum nu includ astfel de detalii.
Dar există un reper clar în cronologia intervențiilor române: o delegație a mers în Suedia între 7 și 10 iulie 2024 pentru discuții privind reintegrarea fetelor în familie. Față de simplul schimb de adrese, o astfel de deplasare arată că autoritățile au încercat o negociere directă la fața locului, fără ca până acum să fi fost anunțat un rezultat final.
Ce urmează după sesizarea Administrației Prezidențiale
Ministerul Justiției a anunțat că va continua să folosească instrumentele legale pentru a găsi o soluție care să permită aducerea Sarei și Tianei în România. Nu a fost anunțat un termen pentru o decizie și nici un calendar public al următorilor pași din partea suedeză.
La acest moment, ultimul fapt cert este că Administrația Prezidențială a fost informată oficial despre caz, iar pentru 20 iunie este anunțat un protest de susținere a familiei Samson.
