Pensiile speciale, tăiate la jumătate! Un nou set de modificări fiscale propus de Guvernul României readuce în discuție pensiile de serviciu ale magistraților și altor categorii privilegiate. Conform proiectului, modul de calcul al acestor pensii va suferi o schimbare radicală, conducând la scăderi semnificative ale sumelor încasate lunar. Decizia a generat proteste puternice în rândul judecătorilor și procurorilor, care consideră că această reformă afectează în mod injust sistemul judiciar.

Câţi bani vor lua magistrații după reforma Guvernului?

Din informaţiile celor mai recente date oferite de Casa Națională de Pensii Publice, în luna iulie 2025 erau înregistrați 5.696 de foști magistrați dejucători de pensii speciale. Acest număr a crescut cu 16 persoane față de luna precedentă. Dintre aceștia, doar 2.560 de persoane beneficiază de pensii calculate pe baza contribuțiilor proprii, în timp ce 3.136 de magistrați sunt plătiți exclusiv din bugetul statului. Acesta este un aspect controversat, având în vedere că diferența de sume încasate este acoperită de taxele și impozitele plătite de românii activi.

Media pensiilor de serviciu pentru luna iulie a fost de 25.283 de lei, în comparație cu o pensie bazată pe contribuții, care ar fi fost de cel mult 7.500 de lei. Acest lucru înseamnă că, în medie, fiecare fost magistrat primește cu peste 22.000 de lei mai mult de la bugetul de stat.

Noua formulă: 70% din salariul net, nu 80% din brut

Guvernul a inclus în al doilea pachet de măsuri de austeritate modificarea formulei de calcul al pensiilor speciale. Până acum, se aplica un procent de 80% din salariul brut, iar noua formulă propune acordarea a 70% din salariul net. Aceasta schimbare are ca rezultat o reducere aproape la jumătate a sumelor încasate de foștii magistrați.

De exemplu, un judecător de tribunal care avea un salariu brut de 30.881 lei și un venit net de aproximativ 18.000 lei primește în prezent o pensie de 24.700 lei (calculată pe baza a 80% din brut). După aplicarea noii formule, pensia sa ar coborî la 12.600 lei. Nemulțumirea este și mai mare în rândul magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Președintele instituției primește un venit brut de peste 54.000 lei și un net de 31.320 lei, iar pensia sa ar scădea de la 43.200 lei la 21.924 lei.

Judecătorii de la ÎCCJ, cu venituri nete între 25.400 lei și 27.290 lei, vor trece de la pensii de 35.000 – 37.600 lei la doar 17.780 – 19.103 lei. Situația este similară și la Curțile de Apel, unde pensiile actuale de 24.000 – 27.700 lei s-ar reduce la 12.200 – 14.100 lei.

Efecte asupra procurorilor

Procurorii sunt direct afectați de aceste reforme. De exemplu, procurorul general, cu un net de 26.510 lei, va vedea pensia sa redusă de la 36.565 lei la 18.557 lei. Un procuror șef de secție PÎCCJ, cu venituri nete între 20.449 și 25.373 lei, va trece de la o pensie de 28.000 – 35.000 lei la 14.300 – 17.700 lei. În ceea ce privește procurorii de curți de apel, pensiile lor se vor reduce de la 22.000 – 27.800 lei la 11.300 – 14.100 lei.

Reforma include și alte schimbări structurale

Proiectul de reformă nu se rezumă doar la reducerea procentului de calcul. Printre prevederile incluse se numără:

• stabilirea vârstei de pensionare la nivelul celei standard din sistemul public;
• impunerea unei vechimi de minimum 35 de ani în muncă;
• un cuantum de 55% din media veniturilor brute și sporurilor din ultimele 60 de luni, cu un plafon la 70% din venitul net al ultimei luni;
• creșterea treptată a vârstei de pensionare până în 2036, cu 1 an și jumătate adăugat anual;
• introducerea posibilității de pensionare anticipată după 35 de ani vechime, dar cu penalizări de 2% pe an până la atingerea vârstei standard;
• restricționarea bonificației de 1% și a actualizărilor doar pentru cei pensionați sau care îndeplinesc condițiile înainte de intrarea în vigoare a legii (1 octombrie 2025).Este important de menționat că aceste modificări nu se aplică retroactiv, conform prevederilor constituționale, pensiile deja în plată rămânând neschimbate. Noul mod de calcul va viza doar viitorii pensionari.
  

  Alte categorii de beneficiari de pensii speciale

  Nu doar magistrații sunt vizați de reforma pensiilor speciale. Conform datelor Casa Națională de Pensii Publice, există și alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu:

• personal auxiliar din instanțe și parchete – 2.314 persoane, cu o pensie medie de 6.711 lei;
• foști piloți din aviația civilă – 1.352 persoane, cu o pensie medie de 13.070 lei;
• funcționari parlamentari retrași – 877 de persoane, cu pensie medie de 6.113 lei;
• angajați ai Curții de Conturi – 676 persoane, cu o medie de 10.107 lei;
• foști consuli și diplomați – 795 persoane, cu o medie de 6.892 lei.Toate aceste pensii sunt parțial sau integral plătite de stat, abordând o dezbatere mai amplă despre sustenabilitatea acestora într-un context economic provocator.
  

  Impactul reformei asupra viitorului financiar

  Reforma pensiilor speciale vine cu reduceri dramatice pentru viitorii beneficiari, în special pentru magistrați și procurori. Scopul declarat al acestei măsuri este diminuarea deficitului bugetar și armonizarea pensiilor bazate pe contributivitate cu cele de serviciu.

  Deși actualii pensionari nu vor fi afectați de aceste schimbări, tensiunile din sistemul judiciar cresc, iar protestele din rândul magistraților și procurorilor ar putea continua. Viitorul acestor modificări depinde de votul final al Parlamentului și de posibilele contestații la Curtea Constituțională.

  Pensiile speciale, până acum un subiect de dispută în România, se află acum sub lupa reformelor fiscale. Cu o reformă atât de majoră, este esențial ca toți actorii implicați să evalueze implicațiile pe termen lung ale acestor decizii administrative și fiscale.

Sursa: financiarul.ro