Pensiile stagnează în 2026 pe fondul unui deficit de 6% din PIB
Pensiile din sistemul public și cele speciale vor fi menținute la nivelul din decembrie 2025, conform proiectului de buget pentru anul 2026 publicat de Ministerul Finanțelor. Documentul, care a stârnit deja nemulțumiri în Coaliția de guvernare, estimează o creștere economică de doar 1% și un deficit bugetar de 6% din Produsul Intern Brut, scrie Digi24.
Proiectul, aflat în dezbatere publică, prevede venituri totale de 391,7 miliarde de lei și cheltuieli de 527,4 miliarde de lei. Potrivit informațiilor Digi24, liderii coaliției urmează să aibă o nouă ședință pentru a discuta prevederile, iar proiectul final ar putea ajunge în Parlament până la finalul săptămânii.
Prognoză economică sub presiune
Guvernul anticipează că în anul 2026 se va resimți impactul măsurilor luate pentru reducerea deficitului bugetar, cu efecte directe asupra cetățenilor. În document se menționează o restrângere a puterii de cumpărare, în special din cauza inflației ridicate.
Conform proiectului, impactul se va vedea cu „precădere la nivelul restrângerii puterii de cumpărare a populației, ca urmare a menținerii unei inflații ridicate în prima parte a anului și a unei reduceri a venitului disponibil al gospodăriilor”.
Din acest motiv, prognoza de creștere economică este una rezervată. „În consecință, în scenariul actual nivelul creșterii economice pentru anul curent este prognozat, în mod prudent, la 1,0%”, se arată în textul legii.
Cum se împart banii statului
Proiectul de buget detaliază alocările pentru principalele ministere și instituții. Cei mai mulți bani, în ordine, sunt direcționați către ministerele Muncii, Educației, Apărării, Transporturilor, Internelor, Agriculturii, Dezvoltării și Sănătății.
Administrația Prezidențială urmează să primească 124.470.000 de lei sub formă de credite de angajament și 103.470.000 de lei credite bugetare.
O sumă importantă, de 27,7 miliarde de lei, provenită din TVA, va fi transferată către bugetele locale. Acești bani sunt destinați finanțării unor cheltuieli precum protecția copilului, sistemul de asistență socială, transportul elevilor și diverse programe educaționale.
În document sunt listate și o serie de credite de angajament, fără a fi specificată destinația exactă:
- 92.466.704.000 de lei
- 65.253.862.000 de lei
- 112.539.422.000 de lei
- 109.981.524.000 de lei
- 36.207.036.000 de lei
- 43.751.240.000 de lei
- 39.233.985.000 de lei
- 31.102.739.000 de lei
- 1.834.406.000 de lei
- 2.171.982.000 de lei
- 17.872.055.000 de lei
- 10.180.899.000 de lei
De asemenea, în contextul împărțirii veniturilor din impozitul pe venit la nivel local, sunt menționate următoarele credite de angajament:
- 2.844.571.000 de lei
- 259.881.000 de lei
- 954.217.000 de lei
Deficit și datorie publică pe un trend ascendent
Cifrele din proiect indică o presiune mare pe finanțele publice. Veniturile bugetare sunt proiectate la 36,0% din PIB, în timp ce cheltuielile ajung la 42,3% din PIB. Deficitul ESA este estimat la 6,0% din PIB, iar deficitul bugetar cash la 6,2% din PIB.
Guvernul își propune ca deficitul ESA să scadă la 3,2% din PIB abia în anul 2029, ceea ce reprezintă o reducere de 2,8 puncte procentuale față de 2026. Conformarea la regulamentele europene este prevăzută începând cu anul 2031.
În acest context, datoria guvernamentală va continua să crească. „Estimăm că la sfârșitul anului 20264 ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 61,8% în PIB. Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) se va situa la cca 51,5% din PIB”, mai reiese din proiectul Ministerului Finanțelor.
Calendarul adoptării în Parlament
După discuțiile din Coaliție, proiectul de buget ar urma să fie adoptat de Guvern în ședința de joi. Ulterior, va fi trimis la Parlament, unde se vor putea depune amendamente în weekend. Dezbaterile în comisiile de specialitate sunt programate să înceapă săptămâna viitoare.
