Pentru România, cifrele Eurostat arată cel mai accentuat deficit din UE

Româniase află pe marginea prăpastiei bugetare, arată cifrele Eurostat, în comparaţie cu celelalte state din UE.

Concret, datele recente publicate de Eurostat aduc în prim-plan o realitate îngrijorătoare pentru România: țara noastră rămâne cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, în ciuda unei tendințe generale de îmbunătățire a indicatorilor fiscali la nivelul blocului comunitar.

De asemenea, datoria publică crește într-un ritm alarmant, plasând România printre cele mai accelerate rate de datorie din Europa.

RecomandăriPrăbușire uriașă pe piața auto din România. Cifrele oficiale arată un dezastru total în 2026

Deficitul bugetar în continuare alarmant

În primul trimestru al anului 2025, deficitul guvernamental ajustat sezonier a înregistrat o reducere la nivel european – scăzând de la 3,3% la 2,9% din PIB în cadrul Uniunii Europene și de la 3,2% la 2,8% în zona euro. România a urmat această tendință, dar și-a menținut, totuși, o distanță considerabilă față de obiectivul de echilibru fiscal.

Cu un deficit bugetar de 7,5% din PIB, România se află pe prima poziție în clasamentul statelor cu cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. Chiar dacă se constată o ușoară îmbunătățire comparativ cu ultimul trimestru al anului 2024, când deficitul atingea 9,6%, un astfel de nivel continuă să ridice semne de întrebare asupra sustenabilității economice a țării.

Ţara noastră este întrecută de Franța și Belgia

În urma României în clasamentul deficitelor bugetare se află Franța, cu un deficit de 5,6%, și Belgia, cu 5,5%. În contrast, Cipru și Grecia surprind cu un excedent bugetar de 5,6% și, respectiv, 4,2%. Aceste rezultate demonstrează că redresarea fiscală este o provocare realizabilă chiar și în economii care anterior s-au confruntat cu crize severe.

RecomandăriRomânia pierde peste 4,6 milioane de locuitori până în 2100 arată Eurostat

Datoria publică în creștere: aproape 1.000 de miliarde de lei

Pe lângă deficitul pronunțat, România se confruntă cu o majorare accelerată a datoriei publice. Conform statisticilor Eurostat, raportul datorie-PIB a urcat de la 54,8% la 55,8% în doar trei luni. Această schimbare se traduce printr-o datorie totală de 998,1 miliarde de lei, față de 963,9 miliarde în trimestrul anterior.

Privind înapoi, diferența devine și mai evidentă: comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, România a înregistrat o creștere de 4,1 puncte procentuale. Doar Polonia, cu 6,1 p.p., și Finlanda, cu 5,1 p.p., au avut creșteri mai rapide în aceeași perioadă, în timp ce Austria a înregistrat o evoluție similară cu România (+4,1 p.p.).

Sunt îngrijorări şi asupra sustenabilității financiare

Aceste tendințe ridică întrebări grave privind sustenabilitatea financiară a statului român, mai ales în contextul lipsei unor măsuri structurale eficiente. La această situație se adaugă și o preocupare generalizată pentru asigurarea stabilității economice pe termen lung, în condițiile în care deficitul și datoria sunt în continuă expansiune.

RecomandăriAvertisment intern pentru Vladimir Putin. Cifrele care arata prabusirea economiei ruse

Alte state reduc datoria, România merge în sens invers

La nivelul Uniunii Europene, 16 state membre au raportat o creștere a datoriei publice ca procent din PIB în primul trimestru din 2025. Cele mai mari creșteri, pe lângă România, au fost înregistrate de Austria și Slovacia (+3,5 p.p.), Slovenia (+2,9 p.p.) și Italia (+2,5 p.p.).

În contrast cu aceste statistici alarmante, țările care au menținut cele mai scăzute niveluri ale datoriei publice continuă să fie Bulgaria (23,9%), Estonia (24,1%) și Luxemburg (26,1%). Aceste state s-au concentrat pe o gestionare prudentă a cheltuielilor, reușind astfel să mențină indicatorii macroeconomici în parametri stabili.

Media datoriilor în creștere

Media datoriei în zona euro a crescut ușor de la 87,4% la 88%, iar în Uniunea Europeană, de la 81% la 81,8%. Deși aceste variații par minore, contextul economic general de stagnare și presiunile inflaționiste complică eforturile de consolidare fiscală ale guvernelor europene.

România se află astfel în fața unei provocări semnificative, având atât un deficit mare, cât și o datorie în expansiune, în timp ce restul Europei lucrează la recâștigarea echilibrului bugetar. Fără măsuri clar definite și aplicabile, riscurile la adresa stabilității macroeconomice continuă să se acumuleze, fiind esențial ca autoritățile să acționeze cu celeritate pentru a evita o eventuală criză financiară.

Pe de altă parte, sunt necesare discuții despre posibile reforme economice și politice care ar putea ajuta România să își stabilizeze economia și să îmbunătățească modul în care gestionează resursele financiare. Este de datoria decidenților să analizeze cu atenție lecțiile învățate din crizele anterioare și să implementeze schimbări strategice care să contribuie la o dezvoltare durabilă a țării.

Într-un context internațional dificil și cu provocări economice diverse, România se află acum într-un moment critic în procesul său de dezvoltare. Pe măsură ce țările din jurul ei reușesc să își reducă datoriile și deficitele, România trebuie să regândească și să îmbunătățească strategiile fiscale pentru a asigura un viitor mai sigur și prosper pentru cetățenii săi.

Sursa: financiarul.ro