Peste 20 de miliarde de euro, salvate în PNRR după negocierile României cu Comisia Europeană

România a încheiat vineri negocierile tehnice cu Comisia Europeană pentru ultima modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență, iar rezultatul anunțat de Guvern este păstrarea unui pachet de peste 20 de miliarde de euro și menținerea integrală a componentei de fonduri nerambursabile.

Peste 20 de miliarde de euro înseamnă, potrivit anunțului oficial, că nu s-au produs tăieri majore ale alocării și că a fost salvată partea cea mai valoroasă a PNRR, banii care nu trebuie returnați. În paralel, autoritățile susțin că au fost evitate corecții financiare care puteau ajunge la miliarde de euro pierduți, după ce au fost ajustați indicatori de investiții și reformulate unele jaloane și reforme.

Miza este directă pentru proiectele aflate deja în execuție sau în faze avansate: infrastructură, sănătate, energie, digitalizare, educație, dezvoltare locală și mediu. Dacă aceste sume ar fi fost reduse sau dacă penalizările ar fi fost aplicate, impactul s-ar fi văzut în proiecte întârziate, investiții redimensionate și presiune suplimentară pe bugetul de stat.

Dragoș Pîslaru (ministru interimar al Fondurilor Europene) a anunțat vineri finalizarea pozitivă a negocierilor și a prezentat rezultatul ca pe o repoziționare a planului pe baze mai apropiate de stadiul real din teren.

„Am finalizat pozitiv negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind ultima modificare de PNRR. Rezultatul direct: România păstrează un PNRR cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro și menține integral componenta de bani europeni nerambursabili, cea mai valoroasă parte a acestei finanțări.”

Negocierea a vizat, în esență, aducerea unor ținte și jaloane la un nivel pe care administrația să îl poată duce până la capăt în timpul rămas. Numai că autoritățile nu au prezentat încă public lista exactă a indicatorilor modificați, nici proiectele punctuale care beneficiază de aceste schimbări. Detaliile ar urma să fie comunicate la începutul săptămânii viitoare.

Guvernul spune că a redus riscul unor penalizări de miliarde de euro

Potrivit digi24.ro, una dintre cheile negocierii a fost introducerea unor mecanisme prin care să fie recunoscut progresul deja făcut pe teren, inclusiv folosirea proceselor-verbale de recepție pentru investițiile finalizate. Pentru autorități, acest detaliu contează fiindcă poate face diferența între un proiect considerat încheiat administrativ și unul care riscă să fie contabilizat ca restant.

Dar acordul tehnic nu înseamnă că riscurile au dispărut. Urmează etapa decisivă, implementarea până la 31 august, termenul-limită indicat de ministru. Cu alte cuvinte, România a câștigat timp și flexibilitate, nu o prelungire nelimitată.

Dragoș Pîslaru a susținut că au fost găsite soluții concrete pentru domeniile mari de investiții și că unele jaloane au fost rescrise tocmai pentru a putea fi duse integral la capăt.

„Am obținut soluții concrete pentru proiecte importante din infrastructură, sănătate, energie, digitalizare, educație, dezvoltare locală și mediu. Am convenit mecanisme care permit recunoașterea progresului deja realizat în teren, inclusiv prin utilizarea proceselor-verbale de recepție pentru investițiile finalizate, și am adaptat anumite jaloane astfel încât ele să poată fi implementate integral până la termenul-limită. (…) Detaliile vor fi comunicate public la începutul săptămânii viitoare. România nu renunță la reforme și nu renunță la investiții. Din contră, am făcut tot ceea ce era necesar pentru a le face realizabile și pentru a ne asigura că fiecare euro disponibil este investit pentru beneficiul românilor.”

Pentru administrațiile locale și beneficiarii de proiecte, mesajul practic este că validarea de la Bruxelles păstrează deschisă finanțarea, însă nu rezolvă automat blocajele de execuție. Fiecare proiect trebuie dus la capăt în condițiile și termenele rămase, altfel riscul de a pierde bani se mută din faza negocierii în faza implementării.

Ce s-a câștigat acum și ce încă nu se știe

Contextul acestor discuții este unul cunoscut: PNRR-ul României a trecut prin negocieri repetate cu Comisia Europeană pentru ajustarea țintelor și jaloanelor, astfel încât planul să rămână finanțabil și executabil. Presiunea a crescut pe măsură ce diferența dintre obiectivele asumate și capacitatea administrativă s-a văzut tot mai clar în teren.

Iar succesul anunțat acum are două efecte imediate. Primul este politic și bugetar: Guvernul poate spune că a evitat o reducere severă a pachetului și pierderi de ordinul miliardelor de euro. Al doilea este economic: proiectele din sectoarele deja indicate rămân, cel puțin deocamdată, sprijinite de bani europeni nerambursabili, nu împinse spre bugetul național.

Și rămân câteva întrebări fără răspuns public: ce jaloane au fost exact reformulate, ce indicatori au fost coborâți sau recalibrați, care sunt proiectele concrete salvate prin noua formulă și cum va fi urmărit ritmul de execuție în săptămânile rămase. Fără aceste detalii, evaluarea completă a acordului nu poate fi făcută.

Ministrul a admis, de altfel, că presiunea de timp este acum principalul test.

„Mai avem puțin timp la dispoziție, iar fiecare zi contează. Prioritatea mea a fost și va rămâne aceeași: să aducem în țară cât mai multe fonduri europene și să ducem la bun sfârșit proiectele care modernizează România”.

Primele detalii oficiale despre modificările convenite cu Comisia Europeană ar urma să fie prezentate public la începutul săptămânii viitoare, iar după această etapă rămâne de urmărit execuția proiectelor până la 31 august.