Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Afaceri

Peste 200 de legi noi alimentează riscul de fraudă cu produse naturale

Bogdan Dragomir · 04 aprilie 2026 · Actualizat: 12:10
frauda alimentara

Cererea tot mai mare a consumatorilor pentru alimente „naturale” a declanșat un fenomen neașteptat și periculos, avertizează experții din industria alimentară. Trecerea accelerată la ingrediente fără aditivi artificiali, susținută de peste 200 de proiecte legislative propuse în ultimele 15 luni, deschide ușa unei creșteri semnificative a fraudei alimentare, pe fondul presiunii uriașe puse pe producători.

Un teren perfect pentru înșelătorii

Producătorii se confruntă cu o provocare majoră. Pe de o parte, consumatorii examinează tot mai atent etichetele, iar autoritățile analizează interzicerea unor coloranți și aditivi. Pe de altă parte, cererea pentru ingrediente naturale a explodat, iar lanțurile de aprovizionare nu pot ține pasul. Această discrepanță creează condițiile ideale pentru practici frauduloase. Kevin Kenny, consultant în domeniul conformității alimentare, a explicat că industria traversează o perioadă complicată. „Este o perioadă foarte dificilă și există riscuri semnificative atunci când înlocuiești ingredientele”, a precizat acesta.

Metodele de fraudare sunt diverse și greu de depistat de un consumator neavizat. Anumiți furnizori amestecă coloranți naturali cu variante sintetice, mult mai ieftine, pentru a crește volumul. Alții adaugă substanțe de umplutură pentru a „lungi” cantitățile de ingrediente scumpe. Printre cele mai cunoscute exemple se numără diluarea uleiului de măsline cu uleiuri mai ieftine din semințe sau adăugarea de coloranți artificiali în condimente pentru a le intensifica nuanța.

Creșterea fraudei, o consecință directă

Specialiștii confirmă că nu este vorba de un risc teoretic, ci de o realitate deja vizibilă în piață. Tranziția către etichete „curate” a devenit o oportunitate pentru furnizorii lipsiți de scrupule, care profită de cererea masivă și de dificultățile de aprovizionare. „Vedem o creștere clară a fraudei alimentare. Trecerea la produse naturale creează oportunități pentru astfel de practici”, a avertizat Kenny.

Reglementări laxe și responsabilitatea companiilor

Problema este amplificată de un cadru legislativ care nu este întotdeauna strict. De exemplu, autoritățile americane au transmis că nu vor sancționa companiile care folosesc eticheta „fără coloranți artificiali”, chiar dacă produsele conțin variante naturale de coloranți. O astfel de abordare poate reduce nivelul controalelor și poate genera confuzie în rândul cumpărătorilor, care asociază eticheta cu un produs complet lipsit de aditivi.

Chiar și în acest context, companiile nu sunt complet protejate de consecințe. Există deja procese în instanță deschise împotriva unor producători pentru etichetare considerată înșelătoare, ceea ce demonstrează că riscurile legale rămân ridicate. Soluția, potrivit experților, stă în selectarea riguroasă a partenerilor. Brad Schwan, specialist în marketing global în industria alimentară, a subliniat importanța transparenței. „Reformularea produselor este un proces complex și nu va dispărea. Este esențial să colaborezi cu furnizori care pot garanta calitatea și stabilitatea livrărilor”, a explicat Schwan. Companiile sunt sfătuite să lucreze doar cu parteneri de încredere, care dispun de lanțuri de aprovizionare verificate și sisteme stricte de control al calității.

Această tendință globală are implicații directe și pentru consumatorii din România, din ce în ce mai atenți la etichetele produselor și dispuși să plătească mai mult pentru alimente considerate sănătoase. Uleiul de măsline și diversele condimente, produse predispuse la fraudare, se regăsesc frecvent în coșul de cumpărături al românilor. Fără controale stricte și o transparență totală din partea producătorilor, consumatorii români sunt la fel de expuși riscului de a cumpăra produse care nu corespund descrierii de pe ambalaj, plătind un preț premium pentru un produs inferior calitativ sau chiar contrafăcut.

În final, deși trecerea la ingrediente naturale este un pas pozitiv către o alimentație mai sănătoasă, realitatea se dovedește a fi mai complicată. Pentru consumatori, avertismentul experților este direct, etichetele „curate” pot ascunde produse care nu sunt ceea ce par, iar o etichetă pe care scrie „natural” nu garantează automat siguranța sau autenticitatea produsului.