Peste 30 de țări aliate, blocate de cererile incoerente ale lui Trump despre Iran
Mesajele lui Donald Trump cu privire la ceea ce dorește de la aliați în războiul său împotriva Iranului sunt atât de confuze, încât orice efort de a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz rămâne blocat. Patru oficiali guvernamentali europeni au confirmat că, deși peste 30 de țări s-au angajat să depună „eforturi adecvate”, Washingtonul nu a făcut nicio solicitare oficială pentru echipamente.
Mesaje contradictorii de la Washington
Discuțiile bat pasul pe loc. Deși președintele SUA i-a criticat pe aliați, numindu-i „LAŞI” pe rețeaua sa socială, Truth Social, pentru lipsa de asistență voluntară, discuțiile se află încă într-un stadiu incipient, conform oficialilor din șapte țări europene. Trump a amenințat aliații pentru că nu-l susțin, apoi a spus că nu sunt necesari, totul fără a oferi detalii despre cum ar putea aceștia să ajute SUA.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a rezumat perfect situația. „Ne-am dori mai multă previzibilitate, mai multă claritate şi mai multă viziune strategică – nu doar în acest caz”, a declarat el marți, adăugând: „Să aşteptăm şi să vedem”.
RecomandăriPrimăria Capitalei impune ritm accelerat pe șantierele blocate. Risc de pierdere finanțări europene.Un dublu standard clar
Iar lipsa de entuziasm subliniază o nouă atitudine a Europei, care trece treptat de la a-l liniști pe Trump la a-l confrunta direct în legătură cu un război despre care aliații nu au fost consultați. Președintele german Frank-Walter Steinmeier a fost tranșant. „Acest război încalcă dreptul internaţional”, a declarat el marți. „Nu există nicio îndoială că, în orice caz, justificarea printr-un atac iminent asupra SUA nu stă în picioare”, a subliniat oficialul.
Pentru multe capitale europene, cererea relevă un dublu standard. Cum vine asta? Păi, oficialii americani i-au presat pe europeni să se concentreze pe apărarea propriului continent, pentru ca Washingtonul să-și poată muta atenția în altă parte. Acum, Trump le cere brusc să se deplaseze în Orientul Mijlociu.
„Imaginea de ansamblu este următoarea: SUA ne-au cerut să avem grijă şi să ne apărăm propriile ţări, să ne ocupăm de sprijinirea Ucrainei… şi acum (trebuie să ne ocupăm) de Orientul Mijlociu şi de lanţurile de aprovizionare globale”, a declarat un oficial de rang înalt al unui guvern european. Acesta a calificat situația drept „absurd de incoerent”, precizând că se exprimă „blând”.
RecomandăriCăutări blocate pentru 3 marinari dispăruți în Portul Midia. Scafandrii nu pot interveniAliații, în expectativă
În absența unor cereri clare, aliații oferă ce pot: întâlniri și declarații. Marea Britanie, care a condus discuțiile din culise alături de șeful NATO, Mark Rutte, a anunțat că va găzdui „în viitorul apropiat” un summit de securitate. si, miniștrii de externe ai G7 vor discuta despre Iran vineri, la Rambouillet, lângă Paris, unde vor încerca să-și „coordoneze poziţiile” cu secretarul de stat american Marco Rubio.
Numai că declarațiile Casei Albe par desprinse dintr-o altă realitate. „Este de bun-simţ ca preşedintele Trump să le ceară aliaţilor noştri din NATO să se implice mai mult şi să facă mai mult pentru a ajuta la securizarea Strâmtorii Ormuz”, a declarat duminică purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt. „Acum începem deja să vedem că ei răspund apelului preşedintelui”, a adăugat ea.
Un oficial al Casei Albe a transmis că „Preşedintele Trump şi echipa sa de securitate naţională erau bine pregătiţi pentru încercările regimului iranian de a închide strâmtoarea” și că „Preşedintele Trump este încrezător că Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă very curând”.
RecomandăriCehia și România, două țări aliate și partenere, în UE și în NATO, în aniversareCe ar putea oferi Europa, teoretic
În practică, Europa ar avea ce să ofere. Potrivit lui Sidharth Kaushal, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI, un think tank din Londra), europenii ar putea desfășura distrugătoare pentru a escorta convoaiele, având în vedere că SUA dispun doar de aproximativ 25 de astfel de nave la nivel global.
Capacitatea de luptă împotriva minelor este un alt domeniu unde europenii excelează. State precum Germania, Estonia, Franța, România, Belgia, Bulgaria, Țările de Jos și Marea Britanie operează împreună aproximativ 40 de nave de luptă împotriva minelor, în comparație cu cele doar patru ale Americii.
Dar totul rămâne la nivel teoretic. Un oficial britanic din domeniul apărării a confirmat că Marea Britanie examinează opțiuni, dar numai după ce conflictul se va potoli. „Ceea ce este clar este că trebuie să existe o reducere, dacă nu chiar o încetare completă a ritmului şi amplorii operaţiunilor de luptă din regiune înainte de a ne putea imagina securizarea strâmtorii”, a adăugat acesta.
Până când SUA nu încetează ostilitățile și nu explică ce anume are nevoie, partenerii europeni nu par dispuși să facă mai mult. Un diplomat NATO a concluzionat fără echivoc: aliații „nu sunt de acord să fie chemaţi într-un război – pe care nu l-am început noi – fără să ştim ce va face (SUA)”. Deocamdată, „sunt mândru de refuzul nostru”, a completat el.
