Peste 7 din 10 europeni, îngrijorați de războaie. Se cere independență sporită pentru UE
Conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu au aprins un semnal de alarmă în rândul europenilor. Potrivit celui mai recent Eurobarometru, peste șapte din 10 respondenți din UE se declară „foarte îngrijorați” de războaiele active din vecinătatea Uniunii, o anxietate care alimentează dorința pentru o mai mare independență a blocului comunitar.
Spania, Italia și Cipru, în fruntea listei
În 16 state membre, aceasta a fost principala preocupare, dar spaniolii (84%), italienii (83%) și ciprioții (80%) sunt de departe cei mai anxioși. Iar Cipru a fost afectat în mod direct de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. La începutul lunii martie, bazele militare britanice din Akrotiri au fost vizate de atacuri cu drone iraniene, una dintre acestea perforând un hangar despre care se spune că ar fi fost folosit de avioane de spionaj americane.
Incidentele l-au determinat pe președintele cipriot Nikos Christodoulides să declare la summitul liderilor UE de joi, 19 martie, că dorește ca Cipru și Marea Britanie să aibă „o discuție deschisă și sinceră” despre viitorul bazelor RAF britanice din țară. Consiliul European a „luat act” de intenția Ciprului de a iniția o discuție cu Regatul Unit și „este pregătit să ofere asistență, după caz”, se arată într-un comunicat de presă din 19 martie.
Apărarea Europei, o dilemă fără consens
Dar cum este văzut răspunsul UE la această instabilitate geopolitică? La nivel de lideri, consensul pare departe. Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a exclus orice posibilitate de a face față fără sprijinul SUA, declarând tranșant la sfârșitul lunii ianuarie în Parlamentul European: „Dacă cineva crede că Uniunea Europeană, sau Europa în ansamblu, se poate apăra singură fără SUA, să continue să viseze. Nu puteți. Nu putem.”
În schimb, Franța și Spania, deși cu abordări diferite, insistă că Europa trebuie să se descurce singură, fără interferența țărilor non-UE. Și, până la urmă, de partea cui sunt cetățenii? Două treimi dintre europeni înclină spre a doua variantă și ar dori ca UE să joace un rol mai important în protejarea lor împotriva crizelor globale și a riscurilor de securitate. Spaniolii, italienii și ciprioții tind să fie cei mai anxioși cu privire la dependența UE de țările terțe pentru apărare. La polul opus, cele mai scăzute niveluri de îngrijorare au venit din Slovenia (40%), Letonia, Estonia și Cehia (toate cu 41%).
Dependența energetică, o altă mare temere
Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina a declanșat o dilemă energetică europeană, pe care războiul din Orientul Mijlociu amenință acum să o agraveze. Cum prețurile au explodat în 2022 și continuă să fie ridicate, cetățenii UE sunt îngrijorați de dependența blocului comunitar de țările non-UE pentru aprovizionarea cu energie.
Numai că nu-i chiar așa simplu. Cele mai mari procente de persoane foarte îngrijorate au fost înregistrate în Italia (78%), Spania (75%) și Polonia (73%). La coada clasamentului se află Danemarca (38%), Lituania (39%) și Suedia (43%), unde temerile sunt serios mai mici.
Un mesaj clar pentru Bruxelles: mai multă unitate
Dincolo de cifrele legate de anxietate, sondajul mai relevă ceva.
O dorință copleșitoare de unitate.
Nu mai puțin de 89% dintre respondenți spun că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite pentru a face față provocărilor globale actuale. Iar 86% doresc ca UE să aibă o voce mai puternică pe plan internațional.
