Petrolul ajunge la 97 dolari după atacurile din Israel. Anunțul lui Trump
Președintele american Donald Trump a cerut oprirea imediată a focului între Israel și Iran, pe fondul celui mai grav schimb de atacuri directe din luna aprilie încoace. Declarația vine după ce armata israeliană a lovit o uzină petrochimică din Mahshahr, în sud-vestul Iranului, iar forțele de la Teheran au ripostat asupra unei infrastructuri similare din Haifa.
https://x.com/IDF/status/2063929078860730753
https://x.com/TreyYingst/status/2063712724974993674
https://x.com/YvetteCooperMP/status/2063739306879967408
Dincolo de retorica diplomatică, miza reală a acestei escaladări se joacă pe piețele internaționale de energie. Când cotația barilului de petrol Brent sare brusc de la 92,9 la 97,8 dolari într-un singur weekend, unda de șoc se propagă rapid pe tot globul. Iar pentru România, această tensiune din Orientul Mijlociu se traduce matematic în prețuri mai mari la pompele de benzină din toată țara în următoarele săptămâni. Până la urmă, securitatea strâmtorii Ormuz dictează costul transporturilor la nivel mondial.
Spre deosebire de confruntările anterioare (care s-au limitat adesea la un război prin interpuși), actuala criză are o componentă regională mult mai complicată. Schimbul de rachete a urmat unor lovituri dure aplicate de armata israeliană asupra grupării Hezbollah în Beirut, la doar câteva zile după ce miliția șiită susținută de Iran a respins o propunere de armistițiu mediată de americani. Relatând cronologia evenimentelor, Time a obținut confirmarea de la Esmaeil Baghaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, că diplomația de la Teheran discută acum cu Washingtonul într-o atmosferă de suspiciune extremă.
Negocieri sub amenințarea blocadei navale
Trump susține că ambele tabere caută o ieșire rapidă din conflict. Numai că lucrurile pe teren nu sunt niciodată atât de liniare. Israelul a justificat atacul de la Mahshahr afirmând că uzina era folosită de regimul iranian pentru producția și exportul de materii prime destinate armamentului.
„Negocierile finale pentru «pace» sunt în curs, cu condiția ca ignoranța sau prostia să nu stea în cale.” – Donald Trump, Președintele SUA
Liderul de la Casa Albă a precizat că blocada americană asupra porturilor iraniene din Strâmtoarea Ormuz va rămâne activă până la semnarea unui acord final. E drept că, între timp, agenția semi-oficială iraniană Fars a anunțat încetarea atacurilor asupra Israelului. Dar Teheranul condiționează orice înțelegere cu americanii de oprirea ofensivei israeliene din Liban.
V-ați gândit vreodată cât de vulnerabilă este economia globală la o singură cale maritimă? Pe acolo trece aproximativ o cincime din producția mondială de petrol, motiv pentru care presiunea internațională a atins cote maxime.
Liderii europeni cer reluarea comerțului global
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară, axate tocmai pe acest risc economic major. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a cerut deschiderea imediată a strâmtorii și folosirea timpului câștigat pentru discuții mai lungi pe teme dificile, cum ar fi dosarul nuclear.
„Acest conflict are deja un impact uriaș în întreaga lume, inclusiv aici în Regatul Unit. Deci le spun tuturor părților, cu toții avem responsabilitatea de a ne întoarce la acea încetare a focului.” – Keir Starmer, Premierul britanic
Și alți oficiali occidentali au intervenit ferm. Yvette Cooper, ministrul britanic de externe, a cerut restaurarea completă a comerțului global, în timp ce miniștrii din Spania și Canada au solicitat o dezescaladare imediată, spaniolul José Manuel Albares subliniind că nu există o soluție militară în Orientul Mijlociu. Pe un alt front diplomatic, Ministerul de Externe din Qatar a purtat discuții cu omologul iranian Abbas Araghchi, încercând să medieze un acord cuprinzător care să restabilească stabilitatea regională.
Prețul benzinei în Statele Unite a ajuns deja la o medie națională de 4,16 dolari pe galon, o creștere abruptă față de nivelul de 2,98 dolari înregistrat înainte de conflict. Trump promite că petrolul se va ieftini abia la finalizarea războiului. Decizia critică din zilele următoare aparține însă cabinetului israelian, care trebuie să hotărască dacă va suspenda campania militară din Liban pentru a facilita un acord mai larg cu Iranul. Până la clarificarea acestui punct mort, rutele maritime rămân blocate, iar piețele energetice continuă să speculeze riscul unui nou atac.
