Petrolul atinge 112 dolari. Liderii UE cer un moratoriu pe atacurile din Orientul Mijlociu
Liderii Uniunii Europene au adoptat concluzii comune privind situația explozivă din Orientul Mijlociu, document ce include un apel ferm pentru un „moratoriu asupra atacurilor împotriva instalațiilor energetice și de apă” în întreaga regiune. Decizia vine în contextul în care distrugerile au provocat deja o creștere vertiginoasă a prețurilor globale la energie, barilul de petrol atingând 112 dolari. Mai mult, riscul de secetă și foamete a crescut alarmant.
Condamnări selective la Bruxelles
În documentul oficial, liderii europeni fac un apel la calm și la respectarea normelor internaționale. „Consiliul European solicită dezescaladarea și o moderație maximă, protejarea civililor și a infrastructurii civile și respectarea deplină a dreptului internațional de către toate părțile, inclusiv a principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional umanitar”, se arată în textul adoptat. Numai că, în același document, textul include o condamnare explicită a „atacurilor militare nediscriminatorii ale Iranului împotriva țărilor din regiune”, dar omite orice mențiune similară la adresa atacurilor americano-israeliene, considerate de unii analiști o încălcare a dreptului internațional.
Poziția oficială a blocului comunitar deplânge victimele colaterale. „Consiliul European deplânge pierderile de vieți omenești în rândul civililor și monitorizează îndeaproape impactul de amploare al ostilităților, inclusiv asupra stabilității economice.”
Libertate de navigație, dar după război
Pe fondul tensiunilor, liderii și-au exprimat sprijinul pentru Cipru, statul membru cel mai apropiat geografic de zona de conflict. Iar Germania, Franța, Italia și Olanda și-au arătat disponibilitatea de a asigura libertatea navigației în strategica Strâmtoare Ormuz, dar numai „odată ce condițiile sunt îndeplinite”. E drept că diplomații traduc această formulare destul de simplu: după încetarea ostilităților. În paralel, se dorește consolidarea resurselor misiunii Aspides din Marea Roșie (creată special pentru protejarea navelor comerciale), menținând însă mandatul acesteia concentrat strict pe rebelii Houthi.
Frica de un nou val de migranți
clar, războiul aduce cu sine și spectrul unei noi crize a refugiaților, un subiect extrem de sensibil la Bruxelles. Cei 27 de lideri subliniază „importanța menținerii unui nivel ridicat de vigilență și a asigurării nivelului necesar de pregătire” în cazul în care conflictul va genera un val migratoriu spre Europa.
Dar ce înseamnă, pe bune, această pregătire?
Reacții în lanț în regiune
Situația este deja incandescentă la fața locului. Nu mai puțin de 12 țări au cerut Iranului să „înceteze imediat atacurile”, în timp ce Qatarul a afirmat că Teheranul a depășit toate „liniile roșii”. Reacții dure au venit și din partea Emiratelor Arabe Unite, care consideră atacurile asupra instalației de gaze din Habshan și a câmpului petrolier Bab „o escaladare periculoasă”.
Și, ca și cum tabloul nu era suficient de complicat, Președintele american Donald Trump a amenințat că va „distruge” cel mai mare câmp de gaze din lume, adăugând un nou strat de imprevizibilitate situației.
