Poate scădea prețul benzinei după summitul G7 din Franța. Blocajul din Strâmtoarea Hormuz pune presiune și pe România

Președintele american Donald Trump va avea între 15 și 17 iunie, la summitul G7 de la Évian-les-Bains, Franța, întâlniri bilaterale cu liderii Franței, Qatarului, Emiratelor Arabe Unite, Egiptului și Indiei, în timp ce Washingtonul și Teheranul sunt aproape de un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, închisă de Iran.

Concret, miza imediată este una economică: blocarea acestei rute maritime critice pentru petrol și gaze a produs un șoc energetic global, a împins în sus prețurile la benzină și a tulburat piețele financiare. Dacă înțelegerea va fi semnată duminică, cum ar putea să se întâmple în timpul summitului, presiunea asupra cotațiilor la energie s-ar putea reduce. Dacă negocierile eșuează, rămân în picioare aceleași riscuri pentru costurile de transport, combustibili și creștere economică.

Pentru România, efectul nu vine direct din diplomație, ci din facturi și din costurile companiilor. O deblocare a Strâmtorii Hormuz ar putea ajuta economiile importatoare de energie prin calmarea prețurilor la petrol și gaze, exact într-un moment în care tensiunile externe și transportul mai scump se văd repede în prețul carburanților și în costurile industriei.

Iar summitul nu va discuta doar energia. Liderii G7, adică Statele Unite, Franța, Germania, Marea Britanie, Canada, Italia și Japonia, alături de reprezentanții Uniunii Europene, vor aborda și comerțul, inclusiv relația cu China, aprovizionarea cu minerale critice, inteligența artificială și războiul Rusiei în Ucraina. India și statele din Orientul Mijlociu invitate la discuțiile bilaterale cu Trump nu fac parte din G7, ceea ce arată că agenda reală depășește formatul oficial al summitului.

Statele Unite și Iran sunt aproape de un acord

Oficialii americani au transmis sâmbătă că Statele Unite și Iranul sunt aproape de o înțelegere pentru redeschiderea strâmtorii. Nu au fost anunțați până acum termenii concreți ai acordului, concesiile fiecărei părți sau mecanismul de monitorizare a respectării lui. Nici statutul fondurilor iraniene înghețate, negociat în paralel cu dosarul nuclear, nu este clar public.

Unul dintre oficialii americani a prezentat evaluarea Casei Albe în termeni direcți.

„Administrația Trump consideră că are un acord puternic.”

Potrivit Financialpost, același oficial a sugerat că, odată ce înțelegerea cu Iranul avansează, și celelalte state din G7 ar urma să intre mai activ în joc. Ce acțiuni concrete ar putea lua acestea nu a fost precizat până acum.

„Există multe acțiuni pe care alte state membre G7 le pot întreprinde odată ce acordul cu Iranul avansează.”

Numai că lipsa detaliilor contează. Fără un text public sau o confirmare oficială asupra datei și formulei de semnare, piețele rămân dependente de semnale politice, nu de un angajament verificabil.

Prioritățile diferă pentru Ucraina și NATO

Pe agenda liderilor europeni, summitul din Franța are și o miză de securitate. Franța, Germania și Marea Britanie vor să îl convingă pe Trump să sprijine noi discuții de pace între Rusia și Ucraina, pornind de la o încetare imediată a focului și de la liniile actuale ale frontului, plus garanții solide de securitate pentru Kiev.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la o sesiune de lucru cu liderii G7. Trump nu are însă programată o întâlnire oficială cu acesta, un detaliu care arată diferența de priorități într-un moment în care apărarea aeriană a Ucrainei este sub presiune, iar deficitul de interceptoare apasă pe front.

Dar relația dintre Washington și aliații europeni rămâne tensionată și din alte motive. Trump îi critică pe europeni pentru lipsa de implicare în redeschiderea Strâmtorii Hormuz și ar fi readus în discuție perspectiva ieșirii SUA din NATO. O asemenea temă, chiar și relansată ca presiune politică, slăbește predictibilitatea relației transatlantice exact când europenii încearcă să obțină o linie comună pentru Ucraina.

Comerțul mondial rămâne blocat din cauza tarifelor

Summitul începe și pe fondul conflictelor comerciale relansate de administrația americană. Trump își continuă eforturile de reconstruire a „zidului său tarifar” după un obstacol legal apărut la începutul anului, ceea ce alimentează tensiuni cu partenerii comerciali majori.

Oficialii americani au spus sâmbătă că nu se așteaptă la progrese majore privind comerțul cu Canada sau India în timpul reuniunii. Asta înseamnă că G7 nu pleacă de la o poziție comună nici pe dosarul energetic, nici pe cel comercial. Pentru economiile europene, combinația dintre energie scumpă și bariere comerciale este mai costisitoare decât oricare dintre cele două luate separat.

Și există și un precedent recent. Anul trecut, Trump a părăsit mai devreme summitul G7 din Canada pentru a gestiona conflictul dintre Israel și Iran, după care s-a implicat în atacuri care au vizat programul nuclear al Teheranului. Acum revine la masa G7 cu același dosar regional în centru, dar și cu presiuni noi asupra partenerilor occidentali.

Summitul de la Évian-les-Bains începe duminică, 15 iunie, iar posibilul acord privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz ar putea fi semnat chiar în aceeași zi, dacă negocierile dintre Statele Unite și Iran se închid la timp.