Reforma administrativ-teritorială devine testul noii majorități. Cine câștigă și ce pierd primăriile prea mici

Programul de guvernare coordonat de Eugen Tomac (consilier prezidențial onorific pentru relația cu românii de pretutindeni) a fost finalizat după nouă zile de negocieri și consultări între partidele care ar urma să formeze noua majoritate, iar documentul ar putea fi depus joi în Parlament. Prioritatea declarată este o reformă administrativ-teritorială amplă, plasată în centrul strategiei economice și bugetare.

Pe scurt, miza nu este doar redesenarea unor structuri administrative. Programul leagă direct reforma de bani europeni, de funcționarea primăriilor și de presiunea pe buget, într-un an în care economia României a crescut cu doar 0,7% în 2025, iar deficitul bugetar a ajuns la 7,9% din PIB. Asta înseamnă o combinație dificilă: creștere aproape stagnantă și cel mai mare dezechilibru bugetar dintre indicatorii invocați în document.

Pentru cetățeni, efectul concret ar putea apărea acolo unde administrațiile locale sunt prea mici pentru a susține servicii publice, investiții sau cofinanțări. România are peste 3.000 de unități administrative, iar programul susține că multe dintre ele nu au resurse suficiente. Dacă propunerea va merge mai departe, UAT-urile care nu ating pragurile minime de populație și resurse ar urma să fie obligate să se asocieze sau să fuzioneze. Numai că documentul nu precizează încă aceste praguri și nici costurile reformei.

Programul mută discuția de la promisiuni la reorganizarea administrativă

Una dintre noutățile cu miză politică este că reforma administrativ-teritorială apare acum cu un calendar inițial. În următoarele șase luni ar urma să fie format un Grup de Lucru Interinstituțional, GLRAT, care să evalueze situația și să propună scenarii de reorganizare.

Asta oferă un prim reper procedural, dar nu rezolvă întrebarea care interesează cel mai mult autoritățile locale și mediul de afaceri: când se traduc scenariile în lege. Perioada 2026-2028 este prezentată, pe baza unor surse oficiale, drept fereastra politică potrivită pentru aplicarea reformei. Iar asta sugerează că guvernul ar vrea să pregătească acum arhitectura și să împingă deciziile grele în următorii doi ani.

Programul propune ca cele opt regiuni statistice actuale să devină regiuni administrative cu personalitate juridică, după modelul Poloniei. În practică, asta ar însemna un nivel nou de decizie bugetară și administrativă, capabil să acceseze direct fonduri europene și să gestioneze bugete proprii. Față de formula actuală, în care regiunile sunt statistice și nu au personalitate juridică, schimbarea ar muta o parte din puterea de decizie mai aproape de nivel regional.

Potrivit Libertatea, autorii documentului leagă această schimbare de nevoia de a reduce decalajele economice și sociale dintre județe, despre care spun că au crescut semnificativ între 2020 și 2025. Aici este una dintre cheile programului: dacă regiunile pot contracta și administra direct proiecte, absorbția fondurilor europene ar putea deveni mai rapidă decât prin mecanismul actual, fragmentat între mii de administrații locale cu capacitate foarte diferită.

Cine ar câștiga și cine ar pierde din fuziuni și asocieri

Cei care ar avea de câștigat, dacă reforma este dusă până la capăt, sunt în primul rând localitățile care astăzi nu pot susține investiții mari sau servicii publice stabile. Pentru ele, asocierea sau fuziunea ar putea însemna bugete consolidate și acces mai bun la proiecte europene.

Dar există și o pierdere politică evidentă. Primăriile și structurile locale care funcționează acum autonom, chiar cu resurse puține, ar putea pierde din controlul direct asupra banilor și deciziilor. Și aici apare una dintre marile necunoscute: documentul nu spune ce criterii exacte vor stabili viabilitatea minimă a unui UAT și nici cum va fi împărțită reprezentarea după fuziune.

Pentru zonele cu identități etnice, lingvistice sau geografice distincte, cum sunt Secuimea sau Delta Dunării, programul vorbește despre statuturi adaptate. Dar formularea rămâne generală. Nu este anunțat deocamdată ce competențe ar primi aceste zone, ce excepții ar avea și cum ar fi armonizate cu viitoarea hartă administrativă.

„Fără o reformă administrativ-teritorială serioasă, România va rămâne blocată într-un cerc vicios al subdezvoltării și al ineficienței administrative”, au susținut experți implicați în elaborarea unui plan național de reorganizare.

Presiunea vine din economie, dar lipsesc costurile și finanțarea

Programul nu pune reforma administrativă în izolare, ci o leagă de o listă mai largă de probleme: creșterea economică slabă, auditarea companiilor de stat, introducerea unui sistem de scoring fiscal, digitalizarea administrației publice și a sănătății, securitatea energetică și protecția categoriilor vulnerabile.

Din acest tablou se vede de ce reorganizarea teritorială este prezentată ca piesă centrală. Cu o creștere de 0,7% în 2025, mult sub ritmul necesar pentru a reduce decalajele interne, și cu un deficit de 7,9% din PIB, statul are spațiu bugetar limitat pentru a acoperi ineficiențele locale. Dar programul nu precizează cât ar costa efectiv reforma, cum ar fi finanțată etapa de tranziție și ce economii ar aduce pe termen mediu.

Dar tocmai aici stă vulnerabilitatea documentului. Eugen Tomac, varianta de prim-ministru propusă de președintele Nicușor Dan Parlamentului, a mai prezentat anterior un program de guvernare cu 21 de capitole și trei promisiuni-cheie, printre care indexarea pensiilor, eliminarea CASS pentru mame și reforma administrativă. La acel moment, costurile și sursele de finanțare nu erau detaliate, iar această lipsă nu este acoperită nici acum în partea făcută publică.

Autostrăzi, școli și sănătate depind de capacitatea administrativă

Documentul leagă direct capacitatea statului de a livra investiții de felul în care este organizată administrația. Printre proiectele considerate prioritare apar finalizarea autostrăzii A7 Ploiești-Pașcani și accelerarea lucrărilor la Centura București. În educație, sunt invocate reforma carierei didactice și reducerea abandonului școlar.

Iar în sănătate și administrație, accentul cade pe digitalizare. În lipsa unor structuri locale și regionale capabile să administreze proiecte și bugete, aceste obiective rămân mai greu de pus în practică, mai ales într-un sistem fragmentat în peste 3.000 de unități administrative.

Programul de guvernare ar putea fi depus joi în Parlament, însă informațiile disponibile până acum arată că documentul mai poate suferi modificări minore de ultim moment înaintea înregistrării oficiale.