Cheran, Mexic – La scurt timp după răsăritul soarelui, mai multe femei ajung la o pepinieră de copaci de la periferia orașului Cheran, un oraș indigen Purepecha din statul mexican Michoacan.
De ani de zile, au avut grijă de mii de copaci folosiți pentru reîmpădurirea zonelor distruse de operațiuni ilegale de tăiere forestieră. Între 2006 și 2012, cercetătorii estimează că aproximativ 70% din pădurile din Cheran au fost devastate de criminali organizați, în timp ce localnicii au organizat proteste pentru a denunța inacțiunea poliției.
În acei ani, locuitorii s-au obișnuit cu vederea a zeci de camioane care circulau prin orașul lor, încărcate cu cherestea furată din pădurile locale. Au urmat confruntări violente, cu peste o duzină de membri ai comunității uciși sau dispăruți.
„Devastarea a fost masivă”, a declarat Yunuen Torres, care locuiește în oraș, pentru Al Jazeera. Oamenii au fost forțați să-și vândă pământul criminalilor, iar dacă refuzau, uneori dispăreau, a adăugat Torres.
Astăzi, statul Michoacan este pe punctul de a lansa un nou sistem de supraveghere conceput pentru a ajuta la combaterea acestui tip de infracțiuni.
Pe 5 iunie, Ziua Mondială a Mediului, guvernul statului va începe să utilizeze un instrument de analiză prin satelit care poate detecta schimbările în acoperirea pădurii cauzate de tăierile forestiere, incendii sau culturi noi. Sistemul va genera alerte automate atunci când sunt detectate astfel de modificări.
„Am avut o mare impunitate”, a declarat Alejandro Mendez, secretarul de mediu al lui Michoacan, pentru Al Jazeera. „Ceea ce avem nevoie este să recâștigăm controlul ca guvern, deoarece interesul colectiv este să avem grijă de păduri.”
Autoritățile din statul Michoacan, Mexic, au promis că vor reprima exploatarea forestieră ilegală.
Raportând fără teamă
Heriberto Padilla, directorul executiv al Agriicola, start-up-ul mexican care a conceput noul sistem de monitorizare, a declarat că acesta va contribui la atragerea de responsabilitate în Michoacan. Raportarea crimelor de mediu în stat poate fi o afacere mortală, a spus el pentru Al Jazeera.
„Tocmai asta va face sistemul: raportați fără să vă fie teamă. Prin depunerea de plângeri, autoritățile sunt obligate să rezolve cazurile într-o anumită perioadă de timp”, a spus el. „Dacă nu fac nimic, este dovada că există o problemă de corupție”.
Agriicola a conceput un site web unde informațiile despre sistem și orice alerte generate vor fi disponibile public, fiind totodată transmise autorităților statului, a spus Padilla. Statul s-a angajat să urmeze „toate procesele legale” pentru a urmări aceste rapoarte și pentru a se asigura că cei responsabili de defrișare sunt trași la răspundere, a adăugat el.
În Cheran, unde tensiunile au explodat într-o revoltă populară în 2011, tăietorii de lemn ilegal au fost în cele din urmă alungați. Lupta poporului Purepecha a pus, de asemenea, bazele unui proiect politic fără precedent, care a oferit comunității indigene autoguvernarea, conservarea pădurilor rămânând o valoare de bază până în prezent.
Avocado crește pe versanții defrișați din Zacapu, lângă localitatea indigenă Cheran, Mexic
Dar amenințarea exploatării forestiere ilegale încă se profilează, iar unii sunt sceptici cu privire la modul în care noul sistem prin satelit va funcționa în practică.
„Este un instrument pentru guvern, dar efectiv multe alte instrumente sunt deja utilizate”, a declarat un membru al comunității pentru Al Jazeera, sub condiția anonimatului. „Lucrăm la cartografierea comunității și folosim drone”.
În Michoacan, defrișarea în scopul dezvoltării plantațiilor ilegale de avocado a devenit o problemă larg răspândită. În unele cazuri, aceste plantații au legături cu funcționari publici, a spus membrul comunității, ridicând întrebări cu privire la dacă sistemul Agriicola ar întări efectiv eforturile de aplicare a legii: „Cum vor denunța (plantațiile) dacă sunt implicați funcționari publici de rang înalt. ?”
Un bărbat poartă o ladă de avocado în Michoacán, un centru pentru agricultura de avocado
Agricultura de avocado
Potrivit guvernului mexican, între 2001 și 2018, în Michoacan au fost defrișate peste 260.000 de hectare (642.000 de acri) – aproape de două ori mai mare decât Mexico City. Mai mult de o cincime din această suprafață a fost transformată în teren agricol, o parte din care a fost folosită pentru cultivarea de avocado.
Transformarea terenurilor împădurite în ferme de avocado a fost efectiv interzisă în Michoacan de la sfârșitul anilor 1980. Pentru a face acest lucru este nevoie de o licență pentru schimbarea utilizării terenului, care nu a fost acordată în acest scop de mai bine de 30 de ani, a spus Mendez.
În Michoacan, cunoscută drept „capitala mondială a avocado”, aproximativ 30% din culturile actuale de avocado sunt ilegale, a spus Mendez. Statele Unite au importat peste 1 milion de tone de avocado din Mexic anul trecut, aducând venituri de peste 3 miliarde de dolari, potrivit datelor oficiale.
Pădurile continuă să fie distruse ilegal pentru a cultiva avocado și alte culturi de export care „au o mare atractivitate economică”, dar pun o presiune masivă asupra pădurilor și junglelor locale, a spus Mendez. Avocado este, de asemenea, o cultură deosebit de însetată, trimițând părți ale statului într-o „spirală de deșertificare” care va fi intensificată de schimbările climatice.
Un panou la intrarea în Cheran, Mexic, spune: „Avertisment pentru comunitate, plantarea de avocado este interzisă”
Între timp, înainte de lansarea oficială de luna viitoare, Agriicola și-a testat sistemul de monitorizare și a identificat deja mii de potențiale încălcări în Michoacan, a spus Padilla.
Cu toate acestea, Irene Alvarez, un cercetător al grupului non-profit Noria Research, spune că nu identificarea, ci mai degrabă urmărirea, va reprezenta o provocare cheie.
„Problema nu este de a vedea cum se schimbă peisajul, ci mai degrabă de a putea identifica cărei plantații îi aparține și de a-i putea da o urmărire judiciară”, a spus ea pentru Al Jazeera. Deși sistemul prin satelit va fi un instrument util pentru strângerea de dovezi, „nu va rezolva problema de bază, și anume că avem nevoie de un buget suficient (pentru combaterea infracțiunilor de mediu) și de aplicare judiciară”.
Sursa – www.aljazeera.com
