România riscă un șoc la pompă, cu prețuri mai mari cu până la 30 de lei pentru un plin
România riscă un șoc la pompă, cu prețuri mai mari cu până la 30 de lei pentru un plin
Șoferii, firmele de transport și, în lanț, aproape orice afacere care mută marfă plătesc deja nota unei noi tensiuni pe piața carburanților. România a rămas expusă după ce Kazahstanul, sursa a 60% din petrolul importat, a oprit livrările în urma atacării a două petroliere în Marea Neagră. Aprovizionarea și prețul de la pompă sunt sub presiune, într-un moment în care autoritățile discută intervenții precum plafonarea sau reducerea taxelor.
Față de acum 30 de zile, benzina s-a scumpit cu 4%, iar un plin costă cu 18 lei mai mult. La motorină, creșterea este și mai mare, de 6,5%, ceea ce înseamnă cu 30 de lei în plus pentru un plin. În același timp, motorina se apropie de 10 lei pe litru, iar benzina de 9 lei pe litru, în timp ce barilul de petrol a trecut de 100 de dolari, cu aproximativ 50% peste nivelul de dinaintea războiului din Orientul Mijlociu.
Presiunea se vede imediat în bugetele gospodăriilor și în costurile companiilor. Pentru populație, carburantul mai scump înseamnă deplasări mai puține sau cheltuieli mutate din alte categorii. Pentru transportatori, orice creștere la pompă intră în costul fiecărui kilometru, iar asta urcă mai departe prețurile din economie.
Un cetățean intervievat într-un sondaj stradal a rezumat direct efectul din buzunar:
„Sunt fără cuvinte. Încercăm să lăsăm mașina pe dreapta, de multe ori. Reușiți? Încerc, fac tot posibilul. Deja a devenit un lux mașina.”
Un altul a descris aceeași ajustare de consum, dar din perspectiva unui venit fix:
„Asta-i situația, nu numai locală, internațională. Sunt pensionar, circul mai puțin.”
Dependența de petrolul kazah pune presiune pe piață, chiar dacă stocurile acoperă teoretic două luni
Vulnerabilitatea României vine din concentrarea sursei de import. Kazahstanul furnizează 60% din petrolul importat, iar oprirea livrărilor a venit după atacarea cu drone a două petroliere în Marea Neagră. Compania Rompetrol, principalul beneficiar al petrolului kazah, a transmis că va lua măsuri pentru a compensa deficitul și pentru a menține continuitatea aprovizionării.
România are și stocuri de rezervă care, teoretic, ar putea acoperi consumul pentru două luni. Asta reduce riscul unei rupturi imediate la pompă, dar nu oprește scumpirea. Când materia primă se scumpește și o sursă majoră se blochează, prețul crește rapid, chiar dacă alimentarea continuă.
Corina Murafa, expert în energie, a explicat dependența de import, dar și de ce întreruperea nu înseamnă automat golirea pompelor:
„Rafinăria Petromia rafinează în general petrol kazah. Noi importăm cam la 80% din necesarul de ţiţei şi mai bine de jumătate vine din Kazahstan. Acum, întreruperea nu va fi probabil la fel, amplă şi extinsă, cum e cea din Hormuz. E posibil să facem faţă cu ce stocuri avem şi să nu intrăm într-o criză de aprovizionare.”
În paralel, potrivit Observatornews, premierul interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit cu operatorii de pe piața de carburanți pentru a discuta situația. Nu au fost anunțate măsuri concrete rezultate din această discuție.
Guvernul are pe masă reducerea taxelor, dar experții avertizează că ieftinirea artificială poate ține cererea sus
Pe fondul scumpirilor, un proiect de lege inițiat de fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, propune reinstituirea situației de criză, reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru și reducerea cotei de TVA la 19% pentru ambii carburanți. Măsura ar avea efect direct în preț, însă ar veni cu un cost bugetar necuantificat public.
Corina Murafa, expert în energie, respinge ideea unei corecții fiscale prelungite, pe motiv că susține consumul într-o piață deja tensionată.
„Nu e o măsură sustenabilă, nu facem decât să alimentăm și mai mult cererea. Nu facem decât să ținem artificial cererea sus.”
Adi Vintilă, expert în energie, leagă scumpirea de două mecanisme care se adună în același moment: cotația internațională și cursul valutar.
„Situaţia din Orientul Mijlociu pare că nu se stabilizează. Bariul de petrol este vândut la un preţ cu aprox 50% mai mare decât cel de dinaintea războiului. Vedem totodată o depreciere a leului, în raport cu dolarul.”
În lipsa revenirii livrărilor din Kazahstan sau a unei intervenții clare din partea Guvernului, consumatorii și firmele resimt direct consecințele: prețurile rămân aproape de pragurile de 9 lei pentru benzină și 10 lei pentru motorină.
