Premierul Bolojan denunta sistemul cu radacini comuniste. Mesajul liderului PNL de Ziua Europei
Premierul interimar și liderul PNL, Ilie Bolojan, a lansat un atac dur la adresa rețelelor de influență din administrație, într-un mesaj publicat sâmbătă, 9 mai 2026. Oficialul susține că reformele actuale deranjează un sistem vechi care acum ripostează puternic pentru a-și păstra avantajele.
Sistemul care se opune reformelor
Dar ce înseamnă mai exact această rezistență pentru românii de rând?
Să fim serioși, schimbările din administrație lovesc direct în interese financiare vechi și în funcții obținute pe alte criterii decât performanța.
”Ani la rând, în România a supravieţuit un mecanism de putere cu rădăcini adânci în comunism, un sistem în care unii avansau prin relaţii, nu prin competenţă, în care resursele statului serveau reţele de influenţă, nu oamenii. Astăzi, acest sistem reacţionează. Pentru că reformele îi taie privilegiile şi sursele de putere. De aceea, modernizarea României este o luptă grea”, explică Bolojan în postarea sa de pe Facebook.
Până la urmă, miza o reprezintă resursele statului.
Liderul liberal pune în opoziție acest mecanism cu valorile spațiului comunitar. Potrivit lui Bolojan, Europa înseamnă ”exact opusul: instituţii puternice, lege egală pentru toţi, respect pentru banul public şi şanse câştigate prin muncă”.
Alegerea între două modele de stat
Așa cum arată informațiile publicate sâmbătă dimineață de Newsweek, premierul interimar a subliniat că apartenența la blocul comunitar nu este doar un statut formal pe hârtie.
„Astăzi este Ziua Europei. E şi ziua noastră. Un proiect construit în timp, cu efort şi sacrificii, care azi face parte din realitatea noastră. Europa înseamnă parteneriate puternice, încredere şi solidaritate între ţări care au ales acelaşi drum. Înseamnă că România nu este singură, ci lucrează alături de oameni şi state care cred în aceleaşi valori şi care construiesc împreună un viitor mai sigur şi mai prosper”, a transmis oficialul.
Lupta pentru modernizare (una asumată public prin Pachetul trei de măsuri al Guvernului) cere o decizie clară. Executivul a pus deja pe masă o serie de facilități fiscale pentru firme, la pachet cu tăieri de costuri și o reformă a administrației locale și centrale.
”Astăzi vorbim despre apartenenţa României la un spaţiu al valorilor comune şi despre o alegere pe care trebuie să o protejăm. Ne dorim o ţară care parte dintr-o comunitate a regulilor, a muncii şi a libertăţii sau întoarcerea la un sistem bazat pe privilegii, obedienţă şi nedreptate”, a continuat premierul interimar.
Mesaj pentru românii ieșiți în stradă
Și lucrurile nu se opresc strict la declarații politice pe internet.
Sâmbătă, în București, a fost organizat un marș în favoarea democrației și a statului de drept. Liderul PNL s-a adresat direct manifestanților care au ales să marcheze astfel data de 9 Mai.
”Vrem o ţară a şanselor egale, pentru fiecare dintre noi, sau o ţară dominată de ură şi dezinformare? Le mulţumesc tuturor celor care ies astăzi în stradă pentru valorile democratice. Chiar dacă nu sunt în Bucureşti, sunt alături de ei şi de toţi cei care cred într-o Românie europeană, modernă şi dreaptă. Democraţia nu se apără o dată la câţiva ani. Se apără în fiecare zi. La mulţi ani, România! La mulţi ani, Europa!”, a încheiat Ilie Bolojan.
Tensiuni maxime pe scena politică
Iar acest discurs despre reforme și privilegii tăiate nu pică într-un moment oarecare.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a început deja să facă mișcări concrete în aparatul de stat. De exemplu, Valentin Ciocan, numit anterior la conducerea ANMCS, a fost revocat recent din funcție chiar de către actualul premier interimar.
În paralel, presiunea pe umerii coaliției crește de la o zi la alta. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, l-a criticat dur pe șeful Guvernului în ultimele zile, aducând în discuție spectrul unei crize economice.
Decizia finală privind soarta actualei formule guvernamentale se mută acum în curtea partenerilor de coaliție. Social-democrații au convocat forurile de conducere și urmează să decidă luni viitorul guvernării printr-un vot intern.
