Prețul benzinei atinge 9 lei pe litru în România pe fondul crizei globale
Motorina a atins un nou record, apropiindu-se de 9 lei pe litru peste noapte, iar un plin a devenit un lux pentru mulți șoferi. Guvernul dă vina pe războiul din Iran, care a aruncat în aer prețul barilului de petrol. Dar în piață se vorbește tot mai apăsat de speculă, în timp ce companiile petroliere sunt acuzate că umflă artificial prețurile. Am analizat toate datele pentru a vedea ce se ascunde în spatele cifrelor de la pompă: cât este criză reală, cât sunt taxele și, mai ales, cât profită companiile de pe urma haosului.
Un șoc mai puternic decât în 2022
Prețurile afișate vineri, 13 martie 2026, arată o benzină standard la 8,51 lei pe litru și o motorină la 8,96 lei, după a șaptea majorare consecutivă. Scânteia a fost aprinsă de conflictul din Orientul Mijlociu, care a propulsat cotația barilului de la 70 la 120 de dolari în doar câteva zile. Expertul în energie Eugenia Gusilov, directorul Romania Energy Center, consideră că „șocul petrolier” actual este mai grav decât cel din 2022, după invazia Ucrainei. Atunci, creșterea a fost graduală, pe parcursul a câteva luni, și a fost temperată de intervenția SUA, care a eliberat 180 de milioane de barili din rezerva strategică. Acum, administrația Trump nu a anunțat nicio măsură similară.
Pentru România, criza globală pică în cel mai prost moment posibil. Capacitatea de rafinare a țării este serios afectată. Rafinăria Lukoil, care asigura circa un sfert din necesar, este închisă din cauza sancțiunilor internaționale. Simultan, cea mai mare rafinărie, Petromidia, se află în revizie tehnică programată până pe 20 martie. La aceste probleme se adaugă declinul producției interne de țiței. OMV Petrom, care extrage 98% din petrolul românesc, a ajuns la doar 2,5 milioane de tone anul trecut, față de un nivel constant de 3 milioane de tone menținut în deceniul 2013-2023. Cum consumul anual al României este de aproape 12 milioane de tone, dependența de importuri este masivă.
Acuzații de speculă și profituri record
Creșterile de preț aproape instantanee de la pompă au reaprins suspiciunile de „price gouging”, practică prin care prețurile sunt majorate excesiv, profitând de o situație de criză. Specialiștii internaționali arată că marile companii folosesc strategii complexe pentru a se proteja de fluctuații, precum achiziții în vrac, contracte la preț fix și tranzacționarea de contracte futures. Mai mult, există un decalaj de două până la șase săptămâni între momentul comandării unui stoc de țiței și livrarea efectivă a carburantului la pompă. Logica pieței face astfel greu de justificat scumpirile bruște, de pe o zi pe alta.
Aceste suspiciuni sunt alimentate de performanțele financiare din timpul crizei precedente. În 2022, profiturile companiilor energetice au explodat. OMV Petrom, de exemplu, a raportat un câștig net de 4,64 miliarde de lei în prima jumătate a lui 2022, de aproape cinci ori mai mare față de aceeași perioadă din 2021. Și Rompetrol Rafinare a trecut de la o pierdere de 108 milioane de lei la un profit de 277 milioane de lei. Deși la nivel european s-a discutat intens o taxă pe profiturile excepționale, în România aceasta s-a aplicat doar la gaze și energie, nu și în sectorul petrolier.
„Creșterea prețului la pompă de la 170 la 200 de eurocenți aduce un câștig neașteptat de 10,6% la bugetul de stat. Aștept cu nerăbdare reînnoirea creditelor energetice, prin care ar trebui să fim recunoscători că primim o parte din banii noștri înapoi.” – The Irish Times, Scrisoare către editor
Statul, cel mai mare câștigător
Indiferent de cotația barilului, o componentă uriașă din prețul final rămâne constantă: taxele. Aproximativ 60% din suma plătită de un șofer pentru un litru de carburant reprezintă accize și TVA care merg direct la bugetul de stat. Mai mult, pe măsură ce prețul de bază crește, și suma colectată de stat din TVA (care se aplică la valoarea finală) crește proporțional. Astfel, guvernul obține un venit neașteptat din fiecare scumpire.
soluția rapidă pentru temperarea prețurilor ar fi o intervenție la nivelul taxării. Eugenia Gusilov oferă exemplul Bulgariei, unde prețurile sunt mai mici datorită unei accize de doar 30 de eurocenți pe litru, față de 55-60 de eurocenți în România. „O reducere temporară de accize ar fi o soluție. Poate chiar și la TVA ar trebui umblat”, sugerează expertul. Răspunsul prim-ministrului Ilie Bolojan a fost însă ferm: taxele și accizele nu se reduc, invocând deficitul bugetar mare. Această situație lasă șoferii și transportatorii să suporte integral șocul prețurilor, cu efecte în lanț asupra întregii economii. Rata anuală a inflației a coborât în februarie la 9,31%, conform ultimelor date de la INS, dar noile scumpiri la pompă amenință să anuleze această tendință și să scumpească totul, de la alimente la servicii.
Surse:
