Prețurile la energie influențează modul în care arata economia României

„În ultimii trei ani, am observat o creștere a prețurilor, iar analiza economică relevă tendințe alarmante. Conform datelor Eurostat, în luna iulie s-a înregistrat o scădere semnificativă a producției industriale, iar în trimestrul al doilea, sectorul industrial nu a contribuit deloc la creșterea PIB-ului. Aceasta nu este o veste bună, iar pe lângă provocările sistemice cu care se confruntă economia românească, un alt factor negativ este OUG 114/2018, care se află în prezent în Parlament, la Comisia de buget-finanțe. După ce am propus modificări în comisia de industrii în luna august, chiar și Guvernul a început să analizeze posibile ajustări. Multe voci din spațiul public și din partidul pe care îl reprezint susțin abrogarea acestei ordonanțe, cu măsuri tranzitorii. Din păcate, România pare să fie deconectată de la centrele de decizie europene, în ciuda faptului că am avut Președinția Consiliului Uniunii Europene în prima parte a anului, ceea ce ar fi trebuit să ne ajute să ne aliniem la tendințele europene”, a afirmat Prună în cadrul dezbaterii „Impactul prețurilor energetice asupra economiei românești”.

Potrivit acesteia, o provocare majoră pentru sectorul energetic românesc, pe termen scurt și mediu, este Regulamentul 943/2019, care reglementează funcționarea pieței energiei electrice la nivel european. Modificările acestui regulament vor influența economia națională.

„Pe termen scurt și mediu, provocările legate de prețurile energetice în România sunt strâns legate de regulamentul european care reglementează piața de energie electrică, cunoscut sub numele de Regulamentul 943/2019. Acesta ar trebui să fie un subiect cunoscut de către Guvernul României și de centrele de decizie interne. Totuși, se pare că nu am abordat această temă în dezbaterile publice, iar adaptarea legislației la noile cerințe europene a fost neglijată. Printre modificările acestui regulament care vor afecta prețurile energiei se numără eliminarea plafoanelor de preț, care contravin OUG 114/2018. Dacă nu găsim o soluție pentru a ieși din această situație, riscul este ca prețurile pentru consumatori să crească, iar noi să ne confruntăm cu o criză fără ieșire. De asemenea, regulamentul prevede că prețul trebuie să fie stabilit prin interacțiunea dintre cerere și ofertă. În prezent, piața energetică din România este departe de a respecta acest principiu. Abordarea noastră față de consumatorii finali și rolul acestora în sistemul energetic este în contradicție cu noile reglementări europene, care sugerează că aceștia ar trebui să fie mai integrați și să acționeze ca actori activi. Chiar și modificarea legislativă din Parlament, care impune introducerea contoarelor inteligente până în 2032, nu contribuie la integrarea consumatorilor finali”, a explicat deputata Cristina Prună.

Discuțiile despre consumatorii vulnerabili au fost frecvente în Parlament în ultimii trei ani, dar problema este mult mai veche. De fiecare dată, întâmpinăm obstacole, fie că nu avem date suficiente, fie că impactul ar fi prea mare asupra bugetului, iar soluțiile întârzie să apară, deși acestea ar trebui să vină din partea Guvernului României și a ANRE, care deține informațiile necesare. Este esențial să facem progrese către liberalizarea pieței energetice. Așadar, provocarea pe termen scurt se leagă de normele europene, iar cea pe termen mediu și lung se referă la tranziția energetică”, a adăugat Prună.

Conform acesteia, europarlamentarii sunt îngrijorați de tranziția energetică, dar în România, situația este diferită față de tendințele europene.

„Există o preocupare în rândul europarlamentarilor cu privire la tranziția energetică și la adaptarea la noul discurs european, care vizează reducerea emisiilor de carbon. Din păcate, în România, dacă ne uităm la politicile publice propuse de Parlament și Guvern în ultimii trei ani, pare că suntem departe de acest discurs european. Se observă un curent ecologist puternic în alte țări europene, care adoptă un model de dezvoltare economică în care energia regenerabilă joacă un rol central. În România, lucrurile sunt diferite. De exemplu, Strategia Energetică publicată în vara acestui an nu reușește să clarifice nevoile sistemului și cum putem reduce poluarea, lăsând sistemul energetic în voia sorții. Dacă nu venim cu o viziune care să reflecte aceste noi realități, vom asista la o creștere a prețurilor energetice și la disfuncționalități în piață. Adaptarea la tranziția energetică ar putea genera locuri de muncă mai bine plătite și mai sofisticate, având un impact pozitiv asupra economiei. Dacă nu înțelegem aceste aspecte, vom pierde oportunitățile. De asemenea, avem un orizont restrâns pentru investițiile în gazul din Marea Neagră. Este crucial să realizăm acest lucru, iar modificările la Legea offshore vor fi discutate în curând. Trebuie să conștientizăm că gazul reprezintă un combustibil de tranziție care ne-ar putea ajuta să modernizăm sistemul energetic, dacă utilizăm fondurile din aceste investiții pentru a finanța noi proiecte”, a concluzionat liderul deputaților USR.