Preturile raman stabile desi se restrictioneaza marcile proprii in comert
Propunerea de a limita produsele marcă proprie din magazine la maximum 20% din totalul vânzărilor a stârnit temeri legate de o posibilă scumpire a alimentelor. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, respinge însă acest scenariu și susține că măsura are ca scop eliminarea practicilor comerciale neloiale.
Într-o intervenție la Digi24, oficialul a explicat că obiectivul principal este stabilirea unui adaos comercial unitar pentru produsele din aceeași categorie, indiferent de brand. El a negat categoric că produsele de pe raft, în special cele mai ieftine, se vor scumpi.
Adaosul comercial, cheia problemei
Ministrul Florin Barbu consideră că diferența de preț dintre un produs marcă proprie și un brand național, fabricate uneori de aceeași companie, este creată artificial de adaosul comercial diferit aplicat de retaileri. El a solicitat ca această practică să înceteze.
„Nu este normal ca adaosul comercial practicat pe marca proprie față de brandul românesc să fie diferit. Am solicitat ca adaosul comercial pe aceeași categorie de produs să fie unitar, fie că este marcă proprie, fie brand național”, a explicat ministrul.
Pentru a ilustra situația, Barbu a oferit exemplul laptelui. Același producător poate vinde laptele sub o marcă proprie a unui retailer cu aproximativ 4,90 lei litrul, în timp ce laptele comercializat sub brandul propriu ajunge la circa 9 lei litrul. Potrivit acestuia, dacă adaosurile comerciale ar fi aliniate, prețul produselor de brand românesc ar putea scădea, apropiindu-se de cel al mărcilor proprii.
Ce se întâmplă cu producătorii români
O altă îngrijorare vizează soarta producătorilor români care livrează în prezent pentru mărcile proprii ale magazinelor. Ministrul Agriculturii dă asigurări că aceștia nu vor avea de suferit în urma modificărilor.
„Nu sunt afectați nici fermierii, nici producătorii români. Producătorii români trebuie să aibă pe magazinul de retail brand la prețul corect”, a declarat acesta.
Florin Barbu a menționat și o altă practică pe care o consideră neloială și pe care dorește să o interzică: refacturarea remizelor și riscurilor către producători. El susține că unele magazine refacturează procesatorilor români până la 25% din valoarea produselor livrate.
O propunere inspirată de la AUR?
Ministrul a respins și acuzațiile conform cărora s-ar fi inspirat dintr-un proiect legislativ depus de partidul AUR în octombrie 2025. Barbu a afirmat că a discutat public despre această idee cu mult timp înainte.
„Eu am propus acest lucru încă din 2024 la o conferință. Nu am copiat niciun proiect al AUR. Această discuție am avut-o încă din 2024 și inclusiv în 2025 în Consiliul AgriFish”, a declarat Florin Barbu. Întrebat dacă, de fapt, inițiatorii proiectului AUR s-ar fi inspirat din propunerile sale, ministrul a răspuns scurt: „Exact”.
Contextul european al discuției
Demersul nu este unul izolat la nivel național. Ministrul a precizat că modificarea Directivei 633 privind practicile comerciale neloiale se află deja în discuția Comisiei Europene, la solicitarea mai multor state membre.
„Nu este adevărat acest lucru. În primul rând, modificarea Directivei 633 a fost solicitată încă din anul 2025, în Consiliul AgriFish, cred că de către omologul meu francez. În momentul de față, Comisarul European a pus în discuție modificarea Directivei 633 privind practicile comerciale neloiale”, a declarat oficialul.
