Primăriile, amendate cu 25 mil. lei pentru haosul gunoaielor. Cine plătește?

Factura a sosit. Și este uriașă. Vorbim de un eșec administrativ care ne costă pe toți, an după an. Autoritățile locale, exact cele care ar trebui să vegheze la curățenie, au primit o palmă usturătoare pentru felul dezastruos în care au gestionat deșeurile.

Aproape 25 de milioane de lei. Aceasta este cifra exactă, scoasă la lumină de un raport al Gărzii de Mediu pe anul trecut, preluat de News. Un semnal de alarmă care ar trebui să sune asurzitor în fiecare primărie. Banii reprezintă totalul amenzilor încasate de la unitățile administrativ-teritoriale (UAT), consilii județene și acele asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI) care se ocupă de salubritate. O taxă pe incompetență, plătită de noi.

Unde s-au dus banii? O gaură neagră în bugetele locale

Să traducem. Sunt vreo 5 milioane de euro. Bani buni. Bani care puteau merge la grădinițe, la spitale sau la asfaltarea unui drum de țară pe care nu l-a mai văzut nimeni de pe vremea bunicilor. În schimb? S-au dus pe apa sâmbetei, acoperind găuri lăsate de proasta administrare. Ironia supremă: bani de la stat, plătiți ca amendă la altă instituție de stat, pentru că cineva nu e în stare să organizeze un serviciu elementar.

Fiecare leu dat pe o amendă e un leu furat de la comunitate. Un leu care nu se mai transformă în loc de joacă sau într-un bec pe o stradă întunecată. E o gaură neagră în bugetele locale. O gaură alimentată de nepăsare pură și de o miopie administrativă cronică. Și povestea se repetă. La nesfârșit. Aceleași probleme, aceleași scuze.

O problemă cronică, de la groapa de gunoi la colectarea selectivă

Amenzile astea n-au picat din cer. Nicidecum. Ele sunt doar vârful aisbergului. Sub apă se ascunde un putregai de probleme care macină de ani de zile salubritatea din România. Gropi de gunoi ilegale care otrăvesc pământul și apa. Colectarea selectivă, un eșec de proporții. Privind în ansamblu, imaginea e sumbră.

Prin multe orașe și sate, pubelele alea colorate sunt degeaba. Doar decor. Oamenii se chinuie să separe gunoiul acasă, ca la carte, doar ca să vadă cum totul este aruncat la grămadă în aceeași mașină. De ce? Lipsește infrastructura de sortare, contractele cu firmele de salubritate sunt făcute pe genunchi, iar educația ecologică e la pământ. Haos total. Normal că vin amenzile.

Cine este, de fapt, de vină? Un lanț al slăbiciunilor

Și cine e de vină? Aici începe circul. Vina se plimbă de la unii la alții, ca o minge de ping-pong. Primarii arată cu degetul spre firmele de gunoi. Firmele de gunoi dau vina pe oameni, că nu sunt civilizați. Iar Consiliile Județene și ADI-urile, create special să coordoneze totul, ridică din umeri. Depășiți de situație.

Deci, e doar primarul? Sau tot sistemul e putred de la bază? Adevărul e undeva la mijloc, și e dureros. Eșecul e al tuturor. Lanțul slăbiciunilor pornește de sus, de la politicianul care nu face legi clare și nu alocă bani, și coboară până la șefii de ADI-uri, care conduc niște structuri birocratice și inutile în multe județe. Nimeni nu-și asumă. Nimeni.

Ce urmează? Presiune europeană și promisiuni repetate

Și acum? Acum ne suflă în ceafă Comisia Europeană. Avem ținte de reciclare de atins și gropi de gunoi ilegale de închis. Urgent. Sabia infringementului atârnă greu deasupra capetelor noastre, cu riscul unor amenzi și mai mari, de data asta plătite direct de la bugetul țării.

Confruntați cu cifrele, oficialii locali scot de la naftalină aceleași promisiuni. Planuri mărețe. Strategii integrate. Le-am mai auzit. Până una-alta, noi rămânem cu gunoiul la poartă și cu o singură siguranță: factura pentru incompetență va veni în continuare. Iar la casierie vom fi tot noi.