Profesorii pierd promisiunea din 2023, Guvernul pierde credibilitate. Ce este în joc în disputa de 8 miliarde de lei
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că angajamentul asumat după greva profesorilor din vara anului 2023, prin care salariul profesorului debutant urma să ajungă la nivelul salariului mediu brut pe economie, nu poate fi susținut integral din bugetul actual. Calculele făcute împreună cu Banca Mondială arată un necesar de 8 miliarde de lei doar pentru educație.
În practică, diferența este mare față de sumele puse acum pe masă: proiectul inițial al legii prevedea circa 2 miliarde de lei pentru familia ocupațională din educație, iar suplimentarea anunțată este de 1,2 miliarde de lei. Asta duce efortul indicat pentru corecțiile din noul proiect la 3,2 miliarde de lei, cu 4,8 miliarde de lei sub nivelul de 8 miliarde de lei invocat pentru respectarea integrală a promisiunii din 2023.
Miza nu este doar contabilă. Pentru profesori, disputa se traduce în întrebarea dacă majorările promise după protestele care au precedat examenele naționale mai rămân valabile într-o nouă lege a salarizării. Pentru Guvern, costul politic este pierderea de credibilitate în fața unei categorii profesionale care a forțat deja, în 2023, o schimbare de agendă publică.
Promisiunea din ordonanța de după greva din 2023 intră acum în conflict cu noua lege
După greva uriașă din vara anului 2023, a fost adoptată o ordonanță care prevedea că salariul profesorului debutant va fi la nivelul salariului mediu brut pe economie. Acea promisiune este punctul de pornire al nemulțumirii actuale din școli.
Dragoș Pîslaru (ministru interimar al Muncii) a explicat la Digi24 că evaluarea impactului bugetar a schimbat datele problemei.
„În actul normativ s-a zis… cu legea salarizării, că nivelul salariului profesorului debutant va fi la nivelul salariului mediu brut pe economie. Am făcut simulările, am stat cu Banca Mondială să vedem ce înseamnă solicitarea asta pe care o avem în legislație. Deci noi avem acum un act normativ care constrânge. Și asta ar însemna că numai pentru sectorul de educație ar trebui să avem 8 miliarde de lei. Deci numai pentru sectorul de educație.”
Mesajul are o consecință clară: ceea ce a fost trecut în actul normativ după grevă nu mai este tratat ca sustenabil financiar în forma sa integrală. Iar profesorii văd asta exact în momentul în care vechea reglementare urmează să fie abrogată.
Ce intră în cele 1,2 miliarde de lei și ce rămâne în afara promisiunii inițiale
Ministrul a anunțat că noul proiect al legii salarizării va include fonduri suplimentare de 1,2 miliarde de lei. Suma vine peste cele circa 2 miliarde de lei prevăzute inițial pentru educație, deci este cu 60 la sută mai mică decât acel pachet de pornire și de aproape 7 ori sub necesarul de 8 miliarde de lei invocat pentru aplicarea integrală a prevederii privind debutanții.
Potrivit Mediafax, acești bani suplimentari ar urma să acopere patru tipuri de corecții: readucerea indemnizațiilor de dirigenție, o creștere pentru profesorul debutant, măsuri pentru învățământul special și schimbări în modul de plată a funcțiilor din școli.
Dragoș Pîslaru a descris explicit logica acestei alocări, legând-o de trecerea la o singură lege pentru toate categoriile bugetare.
„Dar ei sunt supărați pentru că nu au primit promisiunea din 2023. Asta este chestiunea. În momentul în care se uită la lege, ei văd că ordonanța în care aveau această prevedere se abrogă. Că e în toate măsurile care se abrogă din trecut. Trecem la o nouă legislație, că ăsta e scopul. Trebuie să ai o singură lege, un singur cadru pentru toată lumea. Și atunci, pentru profesori, am plecat inițial cu circa 2 miliarde de lei pentru această familie ocupațională în legea inițială. Și acum, practic, ca să putem readuce indemnizațiile de dirigenție, să putem avea totuși o creștere a profesorului debutant, să ne ocupăm de învățământul special, să putem avea niște corectări care țin de modul în care sunt plătite funcțiile în școli, am mai alocat în acest proiect pe care îl voi propune public după ce terminăm consultarea cu Comisia, peste un miliard de lei. Deci 1,2 miliarde de lei suplimentari.”
Detaliul relevant pentru sistem este acesta: noua formulă nu mai vorbește despre onorarea integrală a promisiunii din 2023, ci despre o combinație de corecții și creșteri parțiale. Pentru profesorii aflați la început de carieră, asta înseamnă că va exista o majorare, dar nu la nivelul angajamentului care a stat la baza închiderii conflictului de muncă din 2023.
Protestul profesorilor s-a mutat din stradă în presiune politică
Sute de profesori au protestat săptămâna trecută, în fața Palatului Parlamentului, și au depus un dosar cu peste 160.000 de semnături pentru modificarea Legii Educației. Față de participarea de stradă de ordinul sutelor, numărul semnăturilor este de ordinul zecilor de mii, semn că nemulțumirea depășește nucleul sindical prezent la protest.
Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” cere modificarea de urgență a Legilor Educației și anularea prevederilor din Legea 141/2025 pe care le consideră nocive pentru sistem. Solicitările nu vizează doar salariile, ci și organizarea claselor și norma didactică.
„Suntem aici pentru a depune cele peste 160.000 de semnături strânse pentru salvarea învățământului românesc! Cerem de urgență modificarea Legilor Educației și anularea prevederilor toxice din Legea 141/2025. Ce ne dorim concret? Clase mai puțin aglomerate (max. 22 elevi la primar, 26 la gimnaziu/liceu), Fără învățământ simultan la clasa a VIII-a!, Plată corectă pentru munca profesorilor, Stimularea predării în zonele defavorizate, Revenirea la norma didactică de dinainte de Legea nr. 141/2025.”
Lista arată că disputa a depășit tema salariului de debut. Dacă aceste revendicări intră sau nu în negocierile guvernamentale va conta pentru stabilitatea începutului de an școlar și pentru raportul de forțe dintre sindicate și viitorul cabinet.
Ce urmează pentru noua lege și unde rămân golurile de clarificare
Guvernul merge spre abrogarea actualei legi a salarizării și spre o nouă legislație unitară. Aici este punctul în care profesorii riscă să piardă garanția scrisă obținută după greva din 2023, chiar dacă primesc corecții și sume suplimentare în noul proiect.
Nu a fost prezentat până acum impactul total al noii legi la nivelul întregului sector public și nici poziția politică detaliată față de cele peste 160.000 de semnături depuse de sindicate. Există însă un termen procedural clar: Dragoș Pîslaru a spus că va propune public proiectul după încheierea consultării cu Comisia.
