Radu Miruță anunță că fabrica de drone cu Ucraina poate fi gata în 6 luni
Proiectul româno-ucrainean pentru producția de drone ar putea fi pus în practică în aproximativ șase luni, a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță. Anunțul vine în contextul în care 15 companii din Ucraina au purtat deja discuții tehnice la București.
Tehnologia în acest domeniu se schimbă însă cu o viteză uriașă.
Ministrul, care este și vicepremier, a avertizat într-o intervenție la RFI asupra ritmului alert al inovației. „Dacă fabrici niște drone cu vârf de tehnologie astăzi, peste o jumătate de an s-ar putea să le folosești doar ca să spargi nuci cu ele, pentru că tehnologia de peste o jumătate de an va fi diferită, nu vei mai avea avantaj competitiv pe câmpul de luptă”, a explicat Radu Miruță.
Finanțare europeană condiționată de parteneriat
Proiectul este impulsionat de o ofertă specifică din partea Comisiei Europene. Executivul UE a pus la bătaie 200 de milioane de euro, dar a impus o condiție clară: banii sunt disponibili doar pentru proiecte de co-producție de drone realizate cu un partener ucrainean. „Sigur că ne interesează și acest proiect”, a precizat ministrul.
Această inițiativă se adaugă altor 21 de proiecte pe care România le are deja prin programul SAFE.
Și discuțiile au avansat rapid. „Am început discuții concrete cu Ministerul Apărării ucrainean, pentru că acolo e o chestiune a Guvernului care o să acorde licențe entității private care să vină să producă în România. Săptămâna trecută, după discuțiile pe care le-am avut cu ministrul Apărării din Ucraina, au venit 15 firme ucrainene în România”, a detaliat Miruță.
Delegația ucraineană a avut întâlniri la Ministerul Apărării, unde s-au purtat discuții strict aplicate. „Vrem să înțelegem ce caracteristici au dronele pe care aceste firme le pot produce într-un viitor parteneriat cu România”, a adăugat oficialul.
Rolul Armatei în viitorul proiect
Întrebat despre selectarea companiilor românești care vor intra în acest parteneriat, Radu Miruță a clarificat că Ministerul Apărării nu are responsabilități economice. Rolul MApN este de a evalua capabilitățile tehnice ale echipamentelor și de a stabili dacă acestea corespund nevoilor Armatei Române.
„Noi nu suntem deocamdată responsabili de bucata economică. Știu că a fost în spațiul public o întreagă discuție, de ce nu au participat și firmele românești. Răspunsul nu poate să-l dea Ministerul Apărării”, a subliniat vicepremierul.
Dar ministrul are o viziune clară despre cum ar trebui să se implice Armata. El consideră că MApN trebuie să joace un rol central în utilizarea informațiilor strategice pe care le deține pentru a eficientiza sistemul de apărare. „Gândirea mea este ca armata română să fie mai mult implicată în acest proces, în sensul în care să se beneficieze de informațiile care sunt exclusiv la nivel MApN”, a spus Miruță.
Mai exact, ministrul vorbește despre integrarea datelor de la toate sistemele de supraveghere și armament, de la radare și tancuri până la avioanele F-16. Aceste informații, procesate rapid de un software, ar putea declanșa automat lansarea dronelor de apărare din diverse puncte strategice ale țării. „Aceste informații nu sunt de a fi date oricui, aceste informații există la nivelul MApN și eu cred că de acolo trebuie plecat, aceste informații să fie utilizate într-un mod securizat de MApN”, a insistat ministrul.
El a descris un scenariu concret: „Eu văd scenariul în care în diverse puncte din România, în care acum avem alte metode de apărare, să existe drone care să se ridice automat, atunci când o analiză software rapidă a tuturor acestor parametri de date să gestioneze comanda respectivă”.
În ceea ce privește calendarul, ministrul Apărării este optimist. „Estimarea mea este undeva la o jumătate de an”, a concluzionat Radu Miruță, adăugând că partea de software poate fi dezvoltată mai repede. Negocierea parametrilor comerciali, însă, va dura mai mult.
