Ministrul Muncii acuză raportarea greșită a 478 de cazuri privind adulții cu dizabilități și avertizează că România ar putea pierde bani din PNRR
Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, acuză că România a trimis Comisiei Europene cifre greșite despre ieșirea adulților cu dizabilități din centre și avertizează că țara ar putea pierde bani din PNRR. La 2 noiembrie 2026, nu era anunțată o decizie europeană de reducere a plății și nici o sumă care ar urma să fie pierdută.
Manole susține că Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), aflată în subordinea Ministerului Muncii, a raportat la începutul lui septembrie 3.976 de persoane care ar fi ieșit din centre. Potrivit ministrului, verificările au eliminat 478 de cazuri, iar numărul rămas este 3.498. Aceste cifre nu sunt confirmate printr-un raport public al autorității sau al Comisiei.
Când ar putea fi reduși banii din PNRR
O raportare făcută de România nu aduce automat plata și nici nu stabilește singură cât s-ar putea pierde. Potrivit regulilor explicate de Comisia Europeană, statul trebuie să trimită dovezi că a îndeplinit țintele asumate, iar Comisia le evaluează înainte de a aproba plata.
Manole afirmă că instituția europeană a cerut revizuirea cifrelor. Cererea nu este însoțită, în informațiile publicate despre acuzațiile sale, de un document al Comisiei. Ministrul avertizează asupra unei posibile pierderi de fonduri, dar nu a indicat valoarea ei, iar documentul european care descrie reforma nu stabilește o sumă separată pentru această țintă.
Ce măsoară ținta europeană și ce măsoară cifrele ministrului
Reforma descrisă de Comisia Europeană urmărea reducerea numărului adulților aflați în instituții specializate de la 16.911 în 2020 la 11.500 până la 30 iunie 2026. Pentru sfârșitul lui 2030, reperul este de 10.349. Strategia care stă la baza reformei a fost aprobată de Guvern în decembrie 2022.
Cele 3.976 de persoane invocate de ministru ar reprezenta oameni raportați ca ieșiți din centre. Ținta de 11.500 privește, în schimb, câți adulți rămân în instituții. Sunt două măsurători diferite: scăderea celor 478 de cazuri din raportarea invocată de Manole nu arată, de una singură, dacă ținta europeană a fost îndeplinită.
Un document din 2023 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE menționează și un reper de 8.455 de persoane care urmau să primească sprijin adaptat nevoilor lor până la 30 iunie 2026. Acesta privește ajutorul pentru persoane, nu o sumă de bani stabilită pentru fiecare dintre ele.
Ce acuzații trebuie lămurite
Ministrul susține că printre cazurile eliminate erau persoane decedate, oameni mutați în alte centre, dosare fără acte justificative și persoane a căror mutare din instituții nu era încheiată. El afirmă și că angajați ai Ministerului Muncii semnalaseră în scris problemele din august, după ce dosarul fusese predat noii conduceri ANPDPD la 10 iulie.
Manole îl acuză pe Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene, în legătură cu raportarea. Acuzațiile publicate la 2 noiembrie nu sunt însoțite de un răspuns al ANPDPD sau al lui Pîslaru și nici de actele pe baza cărora au fost eliminate cele 478 de cazuri.
Următorul termen din calendarul european
Calendarul publicat de Comisia Europeană la 4 mai 2026 arată că, pentru cererile finale de plată depuse până la 30 septembrie, instituția intenționează să trimită evaluările preliminare până la 20 noiembrie. Documentul prevede deciziile de autorizare a plăților până la 18 decembrie și plățile până la 31 decembrie 2026. Măsurile luate după 31 august nu mai pot fi folosite pentru îndeplinirea țintelor.
La următoarea evaluare se va stabili ce dovezi acceptă Comisia pentru țintele din cererea de plată. Până atunci, reducerea banilor pentru această reformă rămâne un risc invocat de ministru, nu o plată deja tăiată.
