Alocația copiilor se menține la 292 sau 719 lei în 2026. Ce acte sunt necesare și când începe plata

Familiile primesc în 2026 alocații la nivelul anului precedent, fără majorarea anuală. Suma depinde de vârsta copilului și de existența unui certificat de handicap, iar pentru începerea plății trebuie depusă o cerere însoțită de documentele justificative.

Suma lunară depinde de situația copilului

Cuantumurile aplicabile în 2026 sunt:

• 719 lei pentru un copil care nu a împlinit 2 ani.
• 719 lei pentru un copil cu handicap care nu a împlinit 3 ani.
• 719 lei pentru un copil încadrat în grad de handicap, între 3 și 18 ani.
• 292 de lei pentru un copil fără handicap, între 2 și 18 ani.
• 292 de lei pentru un tânăr major care își continuă studiile la liceu sau la o școală profesională.

Pentru acordarea cuantumului majorat este necesar certificatul de încadrare în grad de handicap. Plata corespunzătoare începe în luna care urmează încadrării. Dacă documentul expiră, copilului care a împlinit 2 ani i se plătește cuantumul standard începând cu luna următoare. Emiterea unui certificat nou permite revenirea la suma majorată chiar din luna emiterii.

Separat, alocația de plasament este de 1.194 lei pe lună pentru copiii aflați în plasament sau sub tutelă. Valoarea a fost stabilită în martie 2024 și este păstrată în 2026.

Dreptul poate continua după majorat

Legea nr. 61/1993 acordă alocația tuturor copiilor cetățeni români până la împlinirea vârstei de 18 ani, fără discriminare. Sunt eligibili și copiii cetățenilor străini ori ai persoanelor fără cetățenie care au rezidența în România, cu condiția să locuiască alături de părinți.

Majoratul nu oprește plata pentru tinerii înscriși la liceu ori la școala profesională: aceștia beneficiază până când își încheie studiile. În cazul tinerilor cu handicap care urmează învățământul preuniversitar, dreptul poate continua până la 26 de ani.

Repetarea anului școlar duce la pierderea alocației după 18 ani. Excepția privește repetarea din motive de sănătate, justificată prin certificat medical. Pentru copiii minori, situația școlară nu condiționează acordarea banilor.

Copilul este titularul dreptului. Plata către unul dintre părinți se face prin acordul acestora; dacă există un conflict, banii revin părintelui la care instanța a stabilit locuința copilului. Pot încasa alocația și tutorele, curatorul, asistentul maternal ori familia de plasament.

De la 14 ani, copilul poate încasa direct alocația dacă reprezentantul legal este de acord. După majorat, beneficiarul poate cere plata pe numele său.

Cererea se depune la primărie sau online

Înregistrarea nașterii nu pornește automat plata alocației. Cererea și documentele justificative se depun la primăria de domiciliu sau de reședință a părinților ori a reprezentantului legal. În București, depunerea se face la primăria sectorului corespunzător.

Potrivit Specter România, există și varianta depunerii online, prin HUB-ul Ministerului Muncii, cu autentificare prin ROeID. Pentru un beneficiar care a trecut de 18 ani, cererea se poate depune la școală dacă alocația nu continuă din oficiu.

În cazul unui nou-născut, solicitarea poate fi făcută prin formularul folosit și pentru indemnizația de creștere a copilului sau pentru stimulentul de inserție. Alocația poate fi încasată împreună cu oricare dintre aceste drepturi.

Primăria transmite solicitările către agenția județeană pentru plăți și inspecție socială (AJPIS) până în ziua de 5 a lunii următoare. Emiterea deciziei are un termen de 10 zile lucrătoare de la transmitere, iar comunicarea acesteia se face în 15 zile lucrătoare.

Documentele trebuie să reflecte situația familiei

Pentru solicitarea alocației sunt necesare documentele de identificare și, după caz, cele care stabilesc reprezentarea legală a copilului:

• Cererea-tip, completată și semnată de reprezentantul legal.
• Actele de identitate ale părinților sau documentul de identitate al reprezentantului legal.
• Certificatul de naștere al copilului, prezentat în original și copie.
• Certificatul de căsătorie ori livretul de familie actualizat, cu copilul înscris la Oficiul de Stare Civilă.
• Documentele privind divorțul, încredințarea copilului, adopția, plasamentul sau tutela, după caz, ori certificatul de deces al unui părinte.
• Certificatul de încadrare în grad de handicap, atunci când este cazul.
• Extrasul de cont pe numele titularului, cu identificatorul contului bancar, pentru virarea banilor în bancă.
• Formularul de informare privind protecția datelor personale, inclus în documentația administrativă.

Dacă certificatul de naștere nu a fost eliberat, actul constatator al nașterii poate fi folosit provizoriu. Copia certificatului trebuie adusă în cel mult 30 de zile de la eliberarea lui. Nerespectarea acestui termen suspendă plata.

Nașterea în străinătate presupune documente suplimentare

Pentru copilul născut în străinătate se cer certificatul de naștere transcris și dovezi privind prestațiile familiale primite sau neprimite în alt stat. Documentația pentru situații transfrontaliere include certificatul emis de autoritățile române, cu cod numeric personal, nu doar un certificat tradus.

În situațiile care implică părinți de naționalități diferite, documentele de identitate se prezintă în original. Pot fi folosite, după caz, buletinul sau cartea de identitate, cartea provizorie, pașaportul, cartea de rezidență ori legitimația de ședere temporară. Se solicită și certificatul de căsătorie în original.

Potrivit DASP, declarația notarială comună a părinților trebuie să cuprindă data intrării în țară, explicația depunerii întârziate a cererii și mențiunea că, de la naștere, copilul a locuit cu părinții și s-a aflat permanent în ocrotirea lor.

Documentele suplimentare includ, după caz, adeverința autorităților din țara nașterii privind prestațiile echivalente, dovada adresei și a numărului de asigurare din celălalt stat, formularul Anexa-1 și extrasul bancar. Pentru reprezentarea părinților plecați în străinătate se cer procura notarială și actul de identitate, în original, al persoanei împuternicite. Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Argeș poate solicita și alte documente pentru aceste situații.

Depunerea târzie limitează lunile recuperate

Dreptul se stabilește pentru luna care urmează nașterii copilului, însă plata începe în luna de după depunerea cererii. Pentru o solicitare întârziată se pot achita retroactiv cel mult 12 luni anterioare.

Un exemplu orientativ: pentru un copil născut în februarie 2026, cu cererea depusă în mai, dreptul începe în martie, iar plățile pornesc în iunie. Lunile martie, aprilie și mai pot fi achitate ca restanțe, fiecare la cuantumul aferent copilului sub 2 ani. Dacă solicitarea este amânată până în august 2027, lunile care depășesc limita retroactivă nu mai sunt plătite; perioada exactă este stabilită de agenția județeană.

Banii pot ajunge prin mandat poștal, în cont curent sau în cont de card. Transferurile bancare se fac, în general, în ziua de 8. Intervalul de plată indicat pentru ansamblul modalităților este între zilele de 8 și 27, pentru luna precedentă.

Trei luni consecutive în care mandatul poștal rămâne neîncasat duc la suspendarea plății. Reluarea se solicită în scris. Alocația este neimpozabilă și nu poate fi urmărită prin executare silită, exceptând recuperarea sumelor primite fără drept.

Schimbările relevante trebuie anunțate în 15 zile

Modificările care influențează acordarea alocației trebuie comunicate în termen de 15 zile, inclusiv atunci când familia se stabilește în străinătate. Neîndeplinirea obligației poate aduce o amendă între 500 și 2.000 de lei. Banii încasați necuvenit sunt recuperați printr-o decizie care constituie titlu executoriu, adică permite recuperarea silită.

Terminarea sau abandonarea liceului oprește dreptul din luna următoare. Raportările lunare ale școlii nu înlătură obligația beneficiarului de a anunța schimbarea.

După divorț ori după schimbarea locuinței copilului trebuie comunicată modificarea persoanei care încasează banii. Înlocuirea reprezentantului legal determină suspendarea plății, care se reia inclusiv pentru intervalul suspendat. Alocația nu ține locul pensiei de întreținere.

Mutarea în alt județ presupune încetarea plății la agenția anterioară și constituirea unui dosar la cea nouă.

Deciziile agenției județene pot fi contestate în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Indexarea este suspendată pentru al doilea an consecutiv

Alocațiile au crescut efectiv ultima dată în ianuarie 2024, cu 13,8%. Creșterea de 10,4% programată pentru 1 ianuarie 2025 a fost blocată prin Ordonanța de urgență nr. 156/2024. Legea nr. 141/2025 a intrat în vigoare la 1 august 2025 și a menținut, pe tot parcursul lui 2026, sumele plătite în decembrie 2025.

Mecanismul obișnuit de actualizare folosește inflația medie anuală comunicată de Institutul Național de Statistică. Valorile de bază înscrise în lege pentru 2022, de 600 și 243 de lei, au fost ulterior indexate.

Potrivit Goldring, dacă s-ar fi aplicat ambele indexări, alocația standard pentru un copil de peste 2 ani ar fi fost mai mare cu aproximativ 945 de lei pe an până în 2026. Pentru copiii mici sau cei cu dizabilități, diferența estimată pe cei doi ani ajunge la aproximativ 2.328 de lei. Sumele arată ce ar fi rezultat din actualizare, nu bani restanți pe care beneficiarii îi au de primit.

Și indicatorul social de referință (ISR), folosit la calcularea ajutorului de șomaj și a indemnizației de creștere a copilului, este menținut în 2026 la valoarea din decembrie 2025.