Războiul din Orientul Mijlociu lovește în AI acțiunile scad cu până la 29%

Criza energetică declanșată de războiul din Orientul Mijlociu și blocarea Strâmtorii Ormuz scoate la iveală vulnerabilități structurale neașteptate ale industriei de inteligență artificială. Un sector dependent de energie, materii prime și investiții colosale ar putea deveni, avertizează analiștii, o bulă financiară cu impact global. Iar de la începutul anului 2026, acțiunile unor companii majore din infrastructura AI au înregistrat deja scăderi semnificative, în unele cazuri între 11% și 29%.

Semiconductorii, călcâiul lui Ahile

Inteligența artificială este, fără îndoială, unul dintre domeniile tehnologice cu cea mai rapidă creștere. Numai că este și unul dintre cei mai mari consumatori de energie. Dezvoltarea sistemelor AI și operarea centrelor de date necesită cantități uriașe de electricitate, iar infrastructura sa se bazează pe o rețea globală extrem de complexă de producție și aprovizionare.

Lanțul de producție al tehnologiei AI traversează zeci de granițe. Perturbările energetice pot avea, așadar, efecte imediate. Criza actuală afectează în special Asia de Est, unde se află unii dintre cei mai importanți producători de cipuri. Coreea de Sud și Taiwan găzduiesc giganți precum Samsung, SK Hynix și TSMC, responsabili pentru o mare parte din semiconductoarele folosite în sistemele AI.

RecomandariRăzboiul din Orientul Mijlociu a ajuns la final. Ce ordin militar a dat Casa Albă chiar acum

Materii prime blocate în Golf

TSMC, compania taiwaneză care produce majoritatea cipurilor avansate, depinde de energie stabilă și de materii prime venite în mare parte din regiunea Golfului. producția de semiconductori necesită elemente precum heliul, sulful și bromul. Iar aceste resurse, greu de înlocuit, sunt concentrate în mare parte în zona Orientului Mijlociu.

E drept că, înainte de izbucnirea conflictului, aproximativ o treime din rezervele mondiale de heliu proveneau din Qatar. O mare parte din transporturile globale de sulf treceau prin Strâmtoarea Ormuz. Închiderea acestei rute maritime afectează direct lanțurile de aprovizionare și poate reduce producția de cipuri.

Bula financiară gata să se spargă?

V-ați gândit vreodată cum se finanțează, pe bune, această expansiune rapidă a inteligenței artificiale? A fost alimentată de investiții masive din partea marilor companii tehnologice. Microsoft, Google, Amazon și Meta au investit sute de miliarde de dolari în centre de date și infrastructură, majoritatea banilor provenind din împrumuturi și capital privat.

RecomandariTrump laudă Israelul în ziua 51 a războiului din Orientul Mijlociu

Acest model crește vulnerabilitatea sectorului în cazul unei încetiniri economice. Analiștii avertizează că, dacă veniturile generate de AI nu vor crește suficient de rapid pentru a acoperi costurile uriașe, evaluările companiilor ar putea scădea brusc. O astfel de situație ar putea declanșa o reacție în lanț pe piețele financiare.

O industrie sub asediu

Războiul a scos în evidență nu doar dependența energetică, ci și fragilitatea infrastructurii fizice. Centrele de date (elemente esențiale pentru funcționarea serviciilor cloud) pot deveni ținte strategice în zonele de conflict. În ultimele săptămâni, atacuri cu drone au vizat deja infrastructuri tehnologice din statele Golfului, exact acolo unde unele companii americane planificau extinderea operațiunilor.

Situația a alimentat discuțiile despre o posibilă „policriză”, termen folosit de economiști pentru a descrie situații în care multiple crize – energetice, financiare și geopolitice – se amplifică reciproc.

RecomandariRăzboiul din Orientul Mijlociu a distrus infrastructură energetică de 58 miliarde dolari

Cifrele sunt clare.

Deși unele analize sugerează că sectorul ar putea rezista pe termen lung, actuala criză a evidențiat riscuri structurale. Pentru moment, conflictul din Orientul Mijlociu nu a provocat o prăbușire a pieței, dar a expus puncte vulnerabile care ar putea deveni critice dacă tensiunile geopolitice și criza energetică se vor prelungi.